Germania este pe cale să îşi reducă din nou prognoza de creştere economică pentru 2026, de la 1% la 0,5%, în condiţiile în care războiul din Iran şi creşterea preţurilor la energie afectează perspectivele de redresare ale celei mai mari economii europene. În paralel, insolvenţele companiilor germane au ajuns în primul trimestru la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, depăşind inclusiv nivelurile din timpul crizei financiare globale din 2009, scrie Financial Times.
„Evoluţia economiei germane şi-a pierdut vizibil din ritm în primul trimestru, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu“, a avertizat Ministerul Economiei din Germania. Noua prognoză ar însemna al patrulea an consecutiv de stagnare de facto pentru economia germană. Creşterea de 0,5% anticipată pentru 2026 ar urma să fie susţinută în principal de cheltuielile publice, în timp ce investiţiile private, exporturile şi consumul intern sunt aşteptate să stagneze.
Cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Germania va resimţi efectele războiului SUA cu Iranul „mult timp de acum înainte“ şi a anunţat un pachet de măsuri de 1,6 miliarde de euro pentru a reduce impactul preţurilor mai mari la combustibili. „Este din ce în ce mai probabil ca 2026 să fie încă un an pierdut în ceea ce priveşte creşterea economică“, a declarat Jörg Krämer, economist-şef al Commerzbank. El estimează o creştere de numai 0,3% în acest an, faţă de 0,4% în 2025.
„Practic, aceasta este o creştere aproape de zero“, a spus Krämer. Economia germană se confruntă însă cu probleme care depăşesc şocul energetic actual. Forţa de muncă este în scădere, productivitatea rămâne o problemă, iar birocraţia continuă să afecteze companiile.
Costurile ridicate ale energiei agravează aceste probleme, în special pentru industria germană, puternic dependentă de energie. „Stagnarea este noua normalitate. Mult timp ne-am obişnuit cu ideea că la un moment dat creşterea va reveni, dar, din păcate, acest lucru nu mai poate fi considerat garantat“, a declarat Clemens Fuest, preşedintele institutului de cercetare economică Ifo.
Înainte de izbucnirea războiului din Iran, planul guvernului german de a cheltui aproximativ 1. 000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru infrastructură şi apărare era văzut drept un posibil motor al relansării economice. Economiştii Goldman Sachs estimează însă că majorarea cheltuielilor publice va adăuga doar 0,5 puncte procentuale la PIB în acest an.
Creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea provocată de conflict au lovit o economie care încă resimte efectele şocului energetic din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Industria germană energointensivă este în continuare afectată, iar producţia din sectoarele chimic şi farmaceutic, importante pentru economia ţării, a coborât la niveluri comparabile cu cele de la sfârşitul lui 2004, conform datelor Bundesbank. „Situaţia este serioasă şi nu s-a îmbunătăţit de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.
Companiile închid deja unităţi de producţie, deoarece se confruntă cu utilizarea redusă a capacităţilor şi cu presiuni ridicate asupra marjelor de profit“, a declarat Henrik Meincke, economist-şef al Asociaţiei Industriei Chimice din Germania. Presiunile se reflectă şi în piaţa muncii. Şomajul continuă să crească de aproape patru ani, cu doar cinci luni în care numărul şomerilor nu a crescut.
Faţă de perioada de dinaintea pandemiei, numărul şomerilor este acum cu 30% mai mare. Există însă şi economişti care nu consideră 2026 un an pierdut. Christian Schulz, economist-şef al Allianz Global Investors, estimează că, dacă guvernul reuşeşte să implementeze pachetul fiscal, amploarea stimulului ar putea susţine consumul şi piaţa muncii.
Pentru moment, însă, Germania rămâne dependentă de capacitatea cheltuielilor publice de a compensa presiunile venite din energie, industrie şi incertitudinea geopolitică.