O analiză punctuală a datelor recent publicate arată că investiţiile străine directe ale nerezidenţilor au însumat, în primul semestru al anului 2026, doar 669 de milioane de euro, faţă de 3,72 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 82 la sută. Este o cifră ce atrage atenţia şi care, pentru o bună înţelegere, necesită unele clarificări.
Descompunerea pe componente a evoluţiei ISD în primul semestru al acestui an arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din cele aproximativ 3,05 miliarde de euro cu care semestrul I 2026 se situează sub perioada corespunzătoare din 2025, circa 1,2 miliarde provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde din participaţiile la capital, iar 1,1 miliarde din creditele intra-grup. Totodată, concentrarea evoluţiei în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investiţiilor nerezidenţilor a fost negativ, în cuantum de −521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 şi până în prezent.
Determinantul principal al evoluţiei ISD în perioada curentă îl constituie componenta profiturilor reinvestite, care a consemnat un sold negativ de −1. 124 milioane de euro. Acesta se calculează ca diferenţă între profitul obţinut de companiile cu capital străin şi dividendele distribuite acţionarilor.
Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depăşit profitul realizat. O astfel de situaţie survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare) iar profitabilitatea curentă se reduce (ceea ce este explicabil în contextul încetinirii economiei, al riscurilor în creştere şi al nivelului sporit de incertitudine). Totodată, există un element de calendar de care nu se poate face abstracţie: distribuirea profitului aferent exerciţiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie.
Prin urmare, o parte din reducerea menţionată în semestrul întâi reflectă o concentrare sezonieră a plăţilor de dividende, iar în a doua parte a anului indicatorul ar putea consemna o revenire parţială. Efecte similare au fost observate şi în alţi ani. Astfel, profiturile reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani (−723 milioane de euro în 2024 şi −390 milioane în 2025), ceea ce confirmă concentrarea distribuirilor de dividende în această parte a anului.
Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferenţă sugerează o reducere efectivă a profitabilităţii operaţionale a companiilor cu capital străin, şi nu doar un efect de calendar. Datele privind profiturile sunt deocamdată provizorii şi se bazează pe estimări ale firmelor, astfel încât interpretarea rămâne sub rezerva unor revizuiri ulterioare. Factorului descris mai sus i se adaugă, cu o contribuţie mult mai redusă, nivelul uşor negativ al participaţiilor la capital.
Specific pentru perioada menţionată, nivelul negativ al participaţiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacţia importantă asociată vânzării unui lanţ important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă. Aşadar, concluzionând, nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicaţii principale: prima este legată de distribuţia dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puţin parţial în a doua parte a anului, a doua ţine de reducerea profitabilităţii operaţionale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice. ISD alături de fondurile europene contribuie la finanţarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de împrumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilităţii echilibrelor macroeconomice.