Piaţa amenajărilor de birouri traversează un an de frână, cu o activitate a companiilor mult mai redusă decât în 2025, iar peste incertitudinea economică s-a suprapus una nouă, legată de felul în care inteligenţa artificială va schimba numărul de angajaţi şi suprafeţele necesare firmelor. „În momentul ăsta nicio firmă nu ştie exact dacă îşi va păstra head count-ul sau dacă acesta va fi redus şi înlocuit de inteligenţa artificială“, spune Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, companie care a lucrat cu peste 700 de clienţi corporate.
Efectul direct al incertitudinii este că flexibilitatea a devenit principala cerinţă în amenajări, indiferent de dimensiunea proiectului. Chiar şi în proiecte de 15. 000 de metri pătraţi derulate în acest an, logica clientului a fost aceea de a păstra un nucleu al amenajării şi de a lăsa restul spaţiului adaptabil.
„Dacă businessul se schimbă, să păstrez un core al amenajării care stimulează cel mai bine relaţiile interumane, creativitatea, spiritul de echipă, dar restul amenajării să fie flexibil, pentru a servi scopuri pe care nu le pot şti în acest moment“, explică el. Cabinele acustice au devenit astfel produse foarte vândute. A doua tendinţă este abordarea budget-centric, în care proiectul nu porneşte de la concept, ci de la o sumă dată, de regulă restrânsă.
Multe companii, mai ales româneşti, dar şi străine, încearcă să acopere întreaga amenajare, inclusiv mobilierul, din contribuţia oferită de proprietarul clădirii la mutare, sumă care nu este suficientă. O amenajare costă acum între 750 şi 1. 200 de euro pe metru pătrat, cu tot cu lucrările de mecanică, ventilaţii, sanitare şi electrice, iar Bucureştiul rămâne cu 10-15% sub Budapesta, Praga şi Varşovia.
Pe partea de ofertă, după doi ani cu livrări de circa 50. 000 de metri pătraţi, la finalul acestui an şi la începutul anului viitor vor fi date în folosinţă peste 100. 000 de metri pătraţi de birouri noi.
Este însă un vârf izolat, pentru că pentru 2027-2029 nu sunt preconizate livrări mari, ceea ce mută businessul pe stocul existent, la un ciclu de reamenajare de 5-10 ani, corelat cu cel de închiriere. „Piaţa amenajărilor de birouri va rămâne 90% bazată pe reamenajări ciclice ale birourilor existente“, spune Horaţiu Didea. Presiunea se transferă astfel şi asupra proprietarilor de clădiri, care oferă acum bugete de amenajare mai mari pentru a atrage chiriaşi.
„A devenit un fel de do or die. Cei care nu investesc nimic în a mări calitatea clădirilor de birouri, a facilităţilor, a ergonomiei, a designului, încep să dispară“, spune el. Tot mai mulţi manageri cer revenirea la birou patru sau cinci zile pe săptămână, dar amenajările se calibrează pe ocuparea reală: în hibrid, circa 70% dintre angajaţi sunt la birou într-un moment dat, iar unele companii care aspiră la acest nivel au în realitate 50%.
Faţă de 2019, structura investiţiei s-a inversat: dulapurile, birourile şi scaunele reprezentau circa 60% din costul mobilierului, iar acum au devenit preponderente zonele de cafeterie, de colaborare şi de socializare informală. Grupul Workspace a depăşit anul trecut 30 mil. euro afaceri, iar pentru acest an estimează un declin de cel puţin 20%.
Pe termen lung, antreprenorul mizează însă pe o forţă de muncă de birou mai mică, dar mult mai productivă. „E posibil ca forţa de muncă white collar să se restrângă, dar acei angajaţi care vor lucra în clădirile de birouri, asistaţi de AI, vor fi de 10 ori mai productivi. Cred că se va ajunge acolo cam în 3-5 ani şi acei angajaţi vor avea nevoie de amenajări de birouri excepţionale“, spune Horaţiu Didea.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto și/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www. zf. ro doar în limita a 250 de semne.
Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină .