Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată De ce tratarea balonării drept un simplu disconfort îți pune viața în pericol Balonarea este atât de frecventă, încât mulți oameni au ajuns să o considere o reacție normală după masă. Însă nu orice abdomen „umflat” înseamnă că am mâncat prea mult sau că avem prea multe gaze, avertizează specialiștii.
Potrivit medicului gastroenterolog Andreea Crașan, balonare a are mecanisme mult mai complexe și, atunci când devine frecventă, persistentă sau apare împreună cu alte simptome nu ar trebui deloc ignorată. Scăderea în greutate, anemia, sângele în scaun, durerile persistente sau modificările importante ale tranzitului digestiv sunt semnale care impun o evaluare la medic. „Balonarea reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienții solicită un consult gastroenterologic.
Aceasta este definită ca o senzație de plenitudine abdominală, presiune, tensiune sau «gaze captive», însoțită sau nu de distensie abdominală (creșterea circumferinței abdomenului). Se estimează că până la 30% dintre adulți experimentează episoade recurente de balonare, iar la persoanele cu afecțiuni digestive funcționale – cum ar fi, spre exemplu, sindromul de intestin iritabil – prevalența acestui simptom poate depăși 80%”, spune dr. Andreea Crasan, specialist gastroenterolog.
Potrivit medicului, deși adesea este percepută ca un simplu disconfort digestiv, balonarea persistentă poate afecta semnificativ calitatea vieții și poate ascunde afecțiuni care necesită diagnostic și tratament. „Majoritatea persoanelor consideră că balonarea este cauzată exclusiv de acumularea excesivă de gaze. În realitate, studiile au demonstrat că multe persoane care acuză balonare au un volum de gaze intestinale similar cu cel al persoanelor fără simptome.
Apare astfel întrebarea firească: de ce unele persoane resimt balonarea, iar altele nu, în condițiile aceluiași volum de gaze? Răspunsul este că balonarea este un simptom cu mecanisme complexe. Pe lângă gazele intestinale, în apariția acesteia intervin tulburările de motilitate digestivă, hipersensibilitatea viscerală – adică modul în care intestinul percepe distensia -, modificările microbiotei intestinale și interacțiunea dintre intestin și sistemul nervos, cunoscută sub denumirea de axa intestin-creier”, a explicat, pentru Jurnalul, dr.
Crasan. Un abdomen tensionat după o masă copioasă poate fi perfect normal. Problema apare atunci când balonarea se transformă într-o prezență aproape zilnică, apare după aproape fiecare masă sau începe să afecteze viața de zi cu zi.
Tocmai de aceea este important să deosebim o reacție fiziologică a organismului de un simptom care necesită investigații medicale. După fiecare masă, sistemul digestiv parcurge o serie de procese normale care pot determina „o senzație temporară de plenitudine sau balonare”. „După o masă copioasă, stomacul se destinde pentru a acomoda alimentele ingerate.
Această distensie fiziologică poate fi percepută ca o senzație de plenitudine, presiune sau chiar o ușoară balonare, care dispare treptat pe măsură ce alimentele sunt evacuate către intestinul subțire. La nivelul intestinului subțire are loc cea mai mare parte a digestiei și absorbției nutrienților. Cu toate acestea, fibrele alimentare și o parte dintre carbohidrații care nu sunt absorbiți complet ajung în colon, unde sunt metabolizați de microbiota intestinală.
În urma acestui proces fiziologic se formează gaze intestinale, un produs normal al digestiei. Mesele bogate în grăsimi sau cantitățile mari de alimente ingerate încetinesc golirea stomacului. Ca urmare, senzația de plenitudine și balonare poate persista câteva ore după masă.
În timpul alimentației înghițim involuntar și mici cantități de aer, iar această cantitate crește atunci când mâncăm prea repede, vorbim în timpul mesei, mestecăm gumă sau consumăm băuturi carbogazoase. De asemenea, motilitatea intestinală diferă de la o persoană la alta.
