Radu Miruță spune că militarii încearcă să obțină performanțe suplimentare din sistemele existente prin conectarea unor echipamente care provin inclusiv de la producători diferiți. „În permanență regrupăm, reconectăm capabilitățile existente”, a afirmat ministrul Apărării.
Potrivit acestuia, analiza sistemelor aflate deja în dotarea Armatei a arătat că unele echipamente pot furniza informații utile pentru alte sisteme, însă acestea nu au fost proiectate inițial să comunice direct între ele. „Ne-am dat seama că sunt unele dispozitive din care putem să extragem unele date pe care să le folosim, să fie transmise altor dispozitive din partea altor producători, pentru a acoperi mai multe scenarii”, a explicat Miruță. Armata intervine asupra software-ului echipamentelor Ministrul a dezvăluit că militarii lucrează în această perioadă inclusiv la modificarea componentei software a unor sisteme pentru ca informațiile obținute de un dispozitiv să poată fi utilizate de altul.
„Am început să umblăm, dacă vreți, în soft-ul acestor dispozitive și să luăm fix parametrul pe care un dispozitiv îl poate genera, dar nu știe să-l trimită altor dispozitive. Asta este ceea ce facem în aceste momente”, a afirmat Radu Miruță. Practic, Armata încearcă să creeze o legătură între senzori, radare și sisteme de interceptare care nu au fost concepute inițial ca parte a aceleiași arhitecturi.
Miruță susține că aceste adaptări au contribuit deja la îmbunătățirea reacției Armatei în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc. „Pe urmă de asta ați văzut că unele drone au început să fie doborâte. Nu s-a întâmplat de la sine”, a spus ministrul Apărării.
România așteaptă noile sisteme anti-dronă Soluțiile software sunt folosite în perioada de tranziție până la sosirea noilor capabilități comandate de România. Potrivit lui Miruță, primele echipamente suplimentare ar urma să ajungă în țară din vara anului 2027, iar întregul proces de înzestrare cu sistemele deja contractate va dura până la doi ani și jumătate. Printre noile capabilități se numără radare pentru detectarea țintelor care zboară la joasă altitudine și sisteme terestre de interceptare a dronelor.
Ministrul a explicat că dronele pot zbura la numai 70, 100 sau 150 de metri altitudine, iar relieful poate împiedica uneori detectarea acestora de către radarele clasice. Obiectivul este ca dronele să poată fi interceptate de la sol, fără să fie necesară de fiecare dată ridicarea avioanelor de vânătoare și folosirea unor rachete costisitoare. Peste 100 de drone observate în apropierea României Măsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic.
Miruță a afirmat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei. Acestea s-ar fi grupat în roiuri și ar fi participat la șapte atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre teritoriul României.
Ministrul susține că numărul mare al incidentelor recente este direct legat de intensificarea atacurilor din Ucraina și că, în acest moment, nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru România.