Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a avertizat miercuri seară, 11 noiembrie 2026, că aproximativ jumătate din cei circa 6,4 miliarde de euro pe care România îi mai are de încasat prin PNRR sunt în pericol. Dacă banii nu vor veni, a spus el, deficitul bugetar va fi afectat, pentru că sumele fuseseră luate în calcul la estimarea acestuia. Declarația, făcută la Antena 3 CNN, îl vizează direct pe fostul guvern condus de Ilie Bolojan.
Grindeanu a vorbit despre „surprize extrem de neplăcute” în modul în care a fost gestionat Planul Național de Redresare și Reziliență și a precizat că cifra de 6,4 miliarde de euro e din memorie: „dacă nu mă înșel”. Nu a indicat ce jaloane sau ce proiecte ar fi cele amenințate și nici nu a prezentat vreun document care să susțină estimarea.
Președintele PSD a spus că premierul Luca Nicolescu a retrimis miniștrilor cererea de a transmite Ministerului Finanțelor toate datele solicitate, astfel încât, în câteva zile, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară la zi. Grindeanu consideră că cifra făcută publică până acum, un deficit de 3,8% din PIB pe primele nouă luni, nu surprinde tabloul complet, iar situația prezentată se oprea la sfârșitul lui septembrie. El vrea execuția bugetară la final de octombrie, adică de la preluarea mandatului de noul guvern, dar și prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată în jurul datei de 15 noiembrie.
Liderul social-democrat a enumerat și ce crede că ar putea lipsi din calcule: facturile emise și neplătite, lucrările executate dar nefacturate, datoria către magistrați, pe care o estimează la circa 10 miliarde de euro, nu doar 5 miliarde, datoria către Pfizer și plățile pentru ajutoarele din energie, de două-trei miliarde de euro, tot din memorie. Și aceste cifre sunt estimări ale lui, nu date oficiale.
Întrebat dacă există riscul retrogradării României la categoria „junk”, Grindeanu a refuzat să se pronunțe până nu vede „datele reale”. A adăugat însă că, în opinia lui, în ultimul an și jumătate s-a construit imaginea unui „salvator al deficitului”, pe spatele românilor și al firmelor românești, în timp ce realitatea ar fi alta. Miza politică e limpede: cine definește starea reală a finanțelor publice înainte de prognoza Comisiei Europene își asigură avantajul în dezbaterea despre vinovați și despre eventualele măsuri de austeritate.
Sursă text și foto: Aradon — articolul original