Aproape trei din o sută de clujeni trăiesc zi de zi într-un zgomot care depășește limita legală de 70 de decibeli, iar alți 33.000 de locuitori ai Clujului respiră într-un mediu sonor ce trece de pragul de 60 de decibeli. Datele provin dintr-un studiu publicat de Primăria Cluj-Napoca și au fost relatate miercuri, 11 noiembrie 2026, de Radio România Actualități.
Cele mai afectate sunt marile artere rutiere și zonele industriale. Pe Calea Florești sau pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, nivelul sonor depășește frecvent 65–70 de decibeli, adică mult peste valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății: 53 dB ziua și 45 dB noaptea pentru zgomotul de trafic. Conformația orașului, un culoar îngust de-a lungul Someșului Mic, între dealuri, adună circulația pe puține axe magistrale, printre care Calea Moților–Mănăștur și Calea Turzii.
Aeroportul Internațional „Avram Iancu” adaugă o a doua presiune, mai ales în Someșeni, Mărăști și Gheorgheni. Decolările și aterizările produc vârfuri de peste 80 de decibeli, iar zborurile de dimineață sau de noapte rămân o sursă constantă de plângeri, în ciuda procedurilor de atenuare și a stațiilor de monitorizare. Șantierele din zonele de expansiune, precum Borhanci, Bună Ziua sau Sopor, și viața de noapte din centrul istoric completează tabloul. În timpul festivalurilor mari, cum este Untold, zgomotul urcă la noi maxime.
Consecințele nu țin doar de confort. Specialiștii în sănătate publică citați în material avertizează că expunerea îndelungată la peste 55 dB activează sistemul nervos simpatic, ridică tensiunea arterială și mărește riscul de infarct. Zgomotul nocturn fragmentează somnul și duce la oboseală cronică. Giovana Moț, fondatoarea asociației Cluj Art, spune că poluarea fonică se resimte și în creativitate.
Autoritățile locale vor să introducă măsuri de limitare, iar cea mai vizibilă este extinderea spațiilor verzi, care pot absorbi o parte din zgomot. Rămâne de văzut dacă vegetația singură ajunge pentru artere cu trafic greu și pentru un aeroport în creștere; pentru aceste surse, reglementarea orelor de liniște pe șantiere și a programului teraselor ar putea conta cel puțin la fel de mult.
Sursă text și foto: Cluj Today — articolul original