Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » ANALIZĂ | Cum a depășit România prima zi fără energia de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă. Am importat, dar am și consumat din baterii ANALIZĂ | Cum a depășit România prima zi fără energia de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă. Am importat, dar am și consumat din baterii 14 aug.
2026 Simona Cârlugea • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Freepik / evening_tao Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Pe 13 august, la ora 10:55, Unitatea 2 a Centralei Cernavodă a fost decuplată din Sistemul Energetic Național. Momentul, anunțat deja de câteva zile, a generat un val de reacții publice. Politicieni, experți în energie sau simpli cetățeni anunțau că vine apocalipsa – limitări în furnizarea de energie în industrie, ba chiar decuplări ale marilor consumatori pentru ca sistemul să facă față.
Cel puțin în prima zi, niciuna dintre previziuni nu s-a îndeplinit. România a trecut cu bine peste scăderea producției. Cum?
Evident cu importuri, dar, foarte important cu scăderea consumului și cu energie din bateriile de stocare. 13 august a fost a doua zi consecutivă în care consumul estimat de Transelectrica a fost mai mare decât cel real. „În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.
000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6. 900 MW”, a comunicat Ministerul Energiei pe 13 august.
Și vârful de consum din seara zilei de 13 august a fost mai mic decât cel estimat – 6. 722 MW, valoare instantanee, față de 6. 900 MW, estimat.
Scăderea consumului față de estimat are două explicații posibile. Reducerea voluntară a consumului și descărcarea bateriilor de stocare de la populație către rețea. La finalul lunii iunie a acestui an, 127.
084 de prosumatori aveau instalate baterii de stocare, dintre care 123. 231 persoane fizice și 3. 853 persoane juridice, potrivit datelor ANRE .
Energia injectată de bateriile prosumatorilor în rețea NU ESTE RAPORTATĂ în bilanțul Sistemului Energetic Național. Ea se reflectă prin scăderea consumului. La 1 august 2026, Transelectrica raporta 49 de capacități de stocare dispecționabile (legate la Sistemul Energetic Național) cu o putere instalată totală de aproape 1 GW și care pot stoca aproape 2 GWh de energie electrică.
Pe 13 august, la ora 21:01, România a atins vârful de consum de energie din acea zi – 6722 MW, valoare instantanee. La acel moment, cea mai mare cantitate de energie venea din import – 1883 MW, hidrocentralele produceau 1. 504 MW, centralele pe hidrocarburi 1.
362 MW, iar cele pe cărbune 783 MW, valori instantanee. Diferența era acoperită din bateriile de stocare. Conform datelor de pe platforma ENTSO-E, România importa, la ora 21.
00, 2500 MWh din Bulgaria, exportă 800 MWh în Ungaria și Moldova și importă alți 530 MWh din Serbia. Prețul stabilit pe PZU la Opcom, la acea oră, a fost în jur de 270 de euro pe MWh. Transelectrica estimează pentru 20 august un consum maxim de 6.
740 MW, valoare instantanee, în jurul orei 20:00. Va fi nevoie de peste 1. 800 MW import pentru a acoperi vârful de consum.
Prețul tranzacționat pe PZU, pentru energia importată la ora 20:00, este de 300 de euro/MWh, cel mai mare din toată ziua. De altfel, România va importa energie aproape toată ziua.