Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Documente copiate și furnizori aleși dinainte: cum ar fi funcționat frauda cu fonduri europene din IT Parchetul European a efectuat 19 percheziții în România, la sediile unor firme și persoane suspectate că ar fi manipulat achizițiile publice pentru 29 de proiecte IT finanțate din fonduri europene, cu o valoare totală de 7 milioane de euro. Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi, a efectuat 19 percheziții în România, la sediile unor persoane fizice și companii suspectate de implicare într-o presupusă schemă de fraudă în achizițiile publice pentru proiecte IT finanțate din fonduri europene.
Valoarea totală vizată de anchetă se ridică la aproximativ 7 milioane de euro. Perchezițiile au avut loc la solicitarea biroului EPPO din București și au vizat, potrivit unor surse, în mod concret orașele Iași și Timișoara. Investigația privește 29 de proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (PNRR), precum și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, Investiții Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării.
Proiectele vizate presupuneau achiziționarea de servicii de consultanță IT, software și infrastructură informatică, iar principalii beneficiari ai finanțărilor erau primării și consilii județene din țară. Potrivit anchetatorilor europeni, există motive serioase să se creadă că o rețea infracțională ar fi manipulat procedurile de achiziție publică pentru serviciile de consultanță IT, cu scopul de a favoriza furnizori selectați în prealabil, care ofereau soluții de infrastructură cloud destinate autorităților publice. Probele strânse până în prezent arată și posibile nereguli în documentațiile realizate de firmele de consultanță implicate: în cazul mai multor proiecte, anchetatorii au identificat asemănări extinse în ceea ce privește conținutul, structura și autorii documentelor depuse — practic, indicii că aceleași materiale ar fi fost copiate și reutilizate sistematic în cadrul mai multor proiecte diferite, în loc să fie elaborate individual pentru fiecare achiziție.
Anchetatorii verifică, de asemenea, dacă furnizorii au prezentat documente false, inexacte sau incomplete în cadrul procedurilor de achiziție. Parchetul European nu a făcut publică, deocamdată, identitatea persoanelor sau companiilor vizate de anchetă și nici localitățile sau autoritățile publice beneficiare ale celor 29 de proiecte. Ancheta este derulată cu sprijinul structurii de suport a EPPO din România și al mai multor unități ale Poliției Române, printre care Direcția Operațiuni Speciale, serviciile de operațiuni speciale din Iași și Timișoara, precum și structurile de investigare a criminalității economice din Ilfov, Brașov, Iași, Argeș și Constanța.
La operațiune participă și Serviciul de Investigații Criminale Ilfov, precum și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a contribuit la investigație printr-o analiză operațională. Ancheta survine într-o perioadă sensibilă pentru finalizarea proiectelor finanțate din PNRR.
Guvernul se află sub presiunea unui termen strâns pentru finalizarea și recepția proiectelor din acest mecanism european, după ce, în urma unor discuții cu Comisia Europeană de la Bruxelles, România a mai primit un termen suplimentar de două luni, până la finalul lunii august, pentru încheierea implementării. Într-o întâlnire recentă la nivel guvernamental, oficiali din mai multe ministere au subliniat că majoritatea proiectelor finanțate prin PNRR au vizat domenii precum educația sau proiecte coordonate de Ministerul Dezvoltării, multe dintre acestea intrând în responsabilitatea directă a primăriilor, exact categoria de beneficiari vizată și de ancheta EPPO. Cazul de față nu este singular.