Un bărbat de 34 de ani, fără loc de muncă, a fost reținut pentru 24 de ore la Bistrița, după ce s-a dat drept procuror și a luat bani de la două persoane, cărora le promitea că le rezolvă dosare penale. Prejudiciul anunțat marți, 10 noiembrie 2026, depășește 40.000 de euro: 10.000 de euro de la o victimă, iar de la cealaltă 11.000 de lei și încă 40.000 de euro, sumă cerută pentru un presupus judecător. Bărbatul este cercetat pentru înșelăciune, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals și a fost prins în flagrant, în timp ce primea bani.
Detaliile au fost date de prim-procurorul Adrian Briciu, într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, schema s-a derulat între iulie și octombrie 2026, iar cele două victime, ambele din Bistrița, au fost abordate după ce făcuseră cunoștință cu bărbatul la o sală de sport. Unei persoane, al cărei frate avea un dosar la Tribunalul Timiș, i-a promis „demersuri judiciare legale” pentru o soluție favorabilă și a primit de la ea 10.000 de euro, în mai multe tranșe. Pe cealaltă, cercetată într-un dosar penal, a convins-o că a fost descoperită de DNA Cluj și că va fi propusă pentru arestare preventivă.
De aici, povestea a crescut în trepte. Pentru onorariul unui avocat și pentru niște analize medicale, falsul procuror a primit 11.000 de lei. Apoi a inventat un judecător din București, fără nume și fără instanță, care ar fi putut să-i determine pe procurorii DNA Cluj să renunțe la arestare și să claseze cauza. Pentru acest judecător inexistent a cerut și a primit 40.000 de euro. Una dintre victime sperase la rezolvarea unui dosar privind prescripția executării unei pedepse, cealaltă la ajutor într-un dosar aflat în cercetare la Cluj, pentru o infracțiune legată de substanțe interzise sau psihotrope.
Bărbatul are liceul ca nivel de studii și s-a mutat în 2024 în Bistrița din vestul țării, pentru că era cercetat de polițiști pentru delapidare, după ce ar fi dat mai multe tunuri la un amanet. În noul oraș și-a schimbat metoda: a folosit inteligența artificială pentru o parte din diplomele și legitimațiile prezentate, dar și pentru a-și pregăti discursurile și argumentele cu care își convingea victimele. Se mai folosea și de numele unor procurori din județ, despre care spunea că îi sunt apropiați.
Cazul arată cât de ușor pot fi produse azi acte care par credibile și cât de vulnerabili rămân oamenii aflați în încurcătură cu legea, dispuși să creadă în soluții „pe sub mână”. Un detaliu aproape neverosimil: potrivit sursei, în timpul flagrantului, falsul procuror l-a abordat pe un ton prietenesc chiar pe prim-procurorul Briciu, deși nu intrase niciodată în sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Sursă text și foto: Bistrițeanul — articolul original