Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Ce ascunde disputa dintre PSD și Nicușor Dan pe legea hidrocentralelor Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a clarificat joi că formațiunea sa politică își menține neschimbat sprijinul pentru legea ce reglementează continuarea lucrărilor la hidrocentralele din ariile protejate. Poziția fermă a social-democraților survine în urma deciziei președintelui Nicușor Dan de a retrimite actul normativ spre reexaminare în Parlament.
„Să știți că ne vom păstra punctul de vedere pe lege a cu hidrocentralele, adică nu ne modificăm și o considerăm în forma asta a fi bună, mai ales că a trecut și de controlul constituțional, a trecut și de CCR”, a afirmat Sorin Grindeanu, întrebat despre decizia președintelui de a cere reexaminarea legii. „PSD nu-și schimbă punctul de vedere. Apropo și de legea hidrocentralelor”, a spus Grindeanu.
Întrebat dacă îl consideră pe Nicușor Dan „prea încăpățânat” în disputa privind hidrocentralele, liderul PSD a evitat un atac direct la adresa șefului statului. „Fiecare își gestionează sau își face politicile publice pe care le consideră necesare. (…) Dar noi nu ne schimbăm punctul de vedere apropo de această lege a hidrocentralelor.
Mai ales că a trecut și de control de constituționalitate”, a răspuns Grindeanu. Declarațiile liderului PSD vin la o zi după ce președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007. Mediafax a scris miercuri că șeful statului cere Parlamentului inclusiv să analizeze din nou dacă derogarea prevăzută de lege mai este necesară și justificată, dar și să introducă verificări privind viabilitatea proiectelor și garanții suplimentare de mediu.
Legea permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată anumite suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pentru terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările fuseseră deja începute. Practic, actul normativ creează o procedură specială pentru continuarea unor hidrocentrale începute înainte ca terenurile pe care se află să intre sub un regim mai strict de protecție. Nicușor Dan contestase anterior legea la Curtea Constituțională.
CCR a decis însă pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția formulată de președinte și a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia nr. 735/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august.
După publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre principalii susținători ai actului normativ, anunța că legea se apropie de intrarea în vigoare. Președintele a ales însă să folosească și procedura cererii de reexaminare și a trimis pe 12 august legea înapoi Parlamentului. Printre problemele semnalate de Administrația Prezidențială se află lipsa unor criterii prin care să fie verificat dacă proiectele hidroenergetice aprobate în urmă cu decenii mai sunt fezabile tehnic, rentabile economic și justificate din punct de vedere energetic.
Președintele cere, între altele, verificarea stadiului lucrărilor, costurilor de finalizare, termenelor, cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă și a raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului. O altă solicitare importantă privește rețeaua Natura 2000. CCR a interpretat mecanismul prevăzut de lege ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes național, nu siturilor Natura 2000, însă Președinția cere ca această excludere să fie scrisă explicit în lege, în special în situațiile în care aceleași suprafețe se suprapun.