PSD vrea ca o viitoare comasare a primăriilor să se bazeze pe un algoritm de punctare, nu pe decizii luate „din creion”. Europarlamentarul Dragoș Benea, desemnat de partid acum două săptămâni să coordoneze grupul de lucru pe reforma administrativ-teritorială, a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, la sediul PSD, șase criterii care ar urma să stea la baza unei „matrici a sustenabilității”. Aceasta ar arăta care unități administrativ-teritoriale (UAT) rămân așa cum sunt și care trebuie reorganizate sau comasate.
Criteriile, rezultate din discuții exploratorii, sunt: sustenabilitatea economică (venituri față de cheltuieli proprii și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale), capacitatea administrativă (competențe, investiții realizate, fonduri atrase), conectivitatea (distanța până la infrastructura de transport, unități sanitare sau de pompieri), accesibilitatea (număr de școli, dispensare, grădinițe, creșe și medici) și serviciile publice locale, de la apă și canalizare până la gaze, iluminat public și transport în comun. Sursa enumeră cinci repere distincte, deși partidul vorbește de șase criterii.
Procesul ar urma să fie coordonat local, prin câte un comitet de reorganizare în fiecare județ, format în jurul prefectului. Alături de el ar intra reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de cadastru, Direcției județene de statistică, Inspectoratului școlar, Poliției și Direcției agricole. Comitetele ar consulta autoritățile locale și, pe baza criteriilor, ar trimite propunerea fiecărui județ către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.
Ținta declarată este „primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace”, suficient de solid cât să reziste dacă Guvernul își angajează răspunderea în Parlament. Mențiunea nu e întâmplătoare: o reformă de asemenea amploare, care atinge funcții și interese locale, are nevoie de argumente tehnice greu de contestat, iar un algoritm public poate servi tocmai ca scut împotriva acuzațiilor de arbitrar politic.
Benea a încercat să dezamorseze temerile privind dispariția satelor. Potrivit lui, arhitectura prevăzută de Constituție – sate, comune, orașe, municipii și județe – rămâne neschimbată, iar desființarea unei primării nu înseamnă dispariția localității. Ca analogie, a invocat comasarea unităților școlare: elevii merg în aceleași clădiri, dar dispar funcțiile de director, director adjunct, contabil-șef și consiliile de administrație. A adăugat că se lucrează cu instrumente de inteligență artificială, care corelează volume mari de date din baze publice.
Europarlamentarul a recunoscut că reforma are un cost politic, pe care PSD spune că este pregătit să și-l asume, pentru că ar aduce beneficii cetățenilor. Rezultatul scontat, a spus el, ar fi primării cu o capacitate administrativă substanțial crescută.
Sursă text și foto: Renașterea bănățeană — articolul original