♦ Astăzi, 23 iunie, se împlineşte un an pe muchie, de când premierul Ilie Bolojan şi guvernul său au depus jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan. ♦ Câteva zile mai târziu (2 iulie), premierul Bolojan anunţa majorarea TVA, pe lângă alte măsuri fiscale constrângătoare, cu scopul de a echilibra bugetul ♦ “Operaţie reuşită, pacientul mort!
”: deficitul bugetar a intrat pe o traiectorie descrescătoare. De la 9,3% din PIB, în 2024, s-a dus la 7,6% din PIB, în 2025 şi, posibil, spre 6,2% din PIB, în acest an ♦ Dar economia a căzut, sub povara noilor taxe, şi a consumului în scădere ♦ Parlamentul i-a audiat ieri pe miniştrii propuşi în noul Cabinet Veştea. Votul de învestitură urma să aibă loc după orele 22.
00, dacă nu ar fi fost amânat, cum a dorit PSD, întrucât premierul desemnat nu avea cele 233 de voturi pentru ca guvernul său să fie validat. Majorarea unor taxe – cea mai de impact fiind creşterea cotei TVA generală, de la 19% la 21%, şi a taxei reduse, de la 9% la 11% – a adus mai mulţi bani la buget. Veniturile din TVA au crescut, între august şi decembrie 2025, cu 9 mld.
lei faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024 (plus 16%, an/an). Cum consumul a fost cu minus în toate lunile de după majorarea TVA, creşterea poate fi atribuită, în bună măsură, majorării cotei. Între ianuarie – aprilie 2026 (ultimele date), veniturile din TVA au crescut cu 8,7 mld.
lei, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2025 (plus 22%). Avem, deci, venituri de aproximativ 18 mld. lei în plus, din majorarea TVA, în intervalul menţionat.
Veniturile totale au crescut şi ele, între august şi decembrie 2025, cu 50 mld. lei faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, în vreme ce veniturile între ianuarie şi aprilie 2026 au fost mai mari cu 24 mld. lei, faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
Alături de cheltuielile care au scăzut (minus 3,2% în primele patru luni din 2026, faţă de plus 6,6% în primele patru luni din 2025), bugetul s-a echilibrat, cumva. Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024, la 7,6% din PIB, în 2025, şi, dacă noul guvern nu schimbă nimic dramatic, sunt şanse ca, anul acesta, deficitul public să coboare la 6,2% din PIB. Dar, în 2026, ca măsură temporară, s-a precizat la vremea deciziei, salariile şi pensiile au fost îngheţate în sistemul public.
Consecinţa majorării taxelor şi a reducerii cheltuielilor publice s-a văzut în consum. Încă de atunci, mediul de afaceri a criticat măsurile guvernului nou instalat. “Toate aceste măsuri se vor transfera în preţuri, afectând consumatorii şi reducând puterea de cumpărare, ceea ce va duce la o contracţie economică şi la reducerea bazei fiscale pe termen mediu”, anticipa, într-un comunicat, Confederaţia Patronală Concordia şi adăuga: “Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului şi recunoaştem gravitatea situaţiei fiscale moştenite.
Cu toate acestea, soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat şi a cetăţenilor, care au demonstrat rezilienţă şi capacitatea de a genera venituri pentru bugetul naţional, chiar şi în cele mai dificile perioade”. Ceea ce era de aşteptat, s-a întâmplat. Inflaţia a început să crească chiar înainte de majorarea efectivă a TVA (1 august), preţurile fiind afectate de anunţul guvernului.
Dacă, în ianuarie 2025, inflaţia era de 5%, în iulie era aproape de 8%, pentru ca, în august, să se apropie de 10%. În mai curent, inflaţia a fost de 11%. Puţin după majorarea TVA, primele semne din consum au început să apară.
Întâi o scădere de 2%, în septembrie trecut, apoi, o scădere din ce în ce mai accentuată. Sunt opt luni consecutive în care consumul este pe minus. Cum un rău nu vine niciodată singur, a apărut şi criza provocată de războiul din Iran.
Statele echilibrate au avut puterea să intervină. Cele cu finanţele în derivă, cum este România, au fost şi sunt cu mâinile legate. Creşterea economică a fost afectată sever: o creştere de doar 0,7% anul trecut şi o creştere estimată pentru acest an de doar 0,1%, adică nimic.