Debitul Dunării la intrarea în țară crește ușor în aceste zile, până la 1.800 de metri cubi pe secundă, însă rămâne extrem de scăzut pentru luna noiembrie. Potrivit prognozei, el va coborî apoi la 1.700 mc/s, mult sub media multianuală a lunii, de 4.700 mc/s. Situația ține în loc și repornirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, oprit din cauza secetei hidrologice.
În prognoza trimestrială, hidrologii anticipaseră pentru noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s, deci chiar și valoarea așteptată în zilele următoare se plasează sub acel prag. Pentru a putea fi pornită și unitatea 2, nivelul fluviului trebuie să urce cu cel puțin 10 centimetri, iar o decizie în acest sens urma să fie luată luni, 9 noiembrie 2026, după analiza evoluției Dunării.
Debitele mici au dus în timpul verii la închiderea ambelor unități de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost resincronizată la sistemul energetic național în zilele trecute și produce în prezent aproape 600 de megawați, adică în jur de 15% din producția internă de energie.
Cât a stat oprit primul reactor, timp de 100 de zile, pierderile s-au ridicat, potrivit autorităților, la aproximativ un miliard de lei. România a acoperit golul prin importuri de energie, mai scumpe decât producția proprie.
Dependența de import nu a dispărut nici după revenirea reactorului 1. Luni dimineață, țara importa peste 2.000 de megawați pentru un consum național de circa 6.000 de megawați, pentru că energia produsă din hidrocarburi și în hidrocentrale nu a fost suficientă. Cu alte cuvinte, aproape o treime din necesar vine din afară, iar un debit al Dunării care nu se redresează lasă această vulnerabilitate deschisă și în sezonul rece, când consumul crește.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original