Potrivit Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS), ICE intenționează să cheltuiască între 10 și 20 de milioane de dolari pentru achiziționarea unor dispozitive descrise drept „dispozitive conductive de distragere și de-escaladare”. Echipamentele ar urma să fie furnizate agenților până în luna martie.
Dispozitivele, cunoscute sub denumirea de Generated Low Output Voltage Emitter (GLOVE), arată și funcționează inițial ca niște mănuși obișnuite pentru patrulare. Acestea pot fi însă activate prin apăsarea unui buton, moment în care generează un șoc electric, scrie Sky News . Spre deosebire de dispozitivele de tip Taser, mănușile ICE trebuie aplicate direct pe pielea unei persoane pentru a produce șocul și, conform producătorului, nu lasă arsuri sau urme de contact.
Astfel de mănuși au fost utilizate anterior de unele structuri locale de aplicare a legii din SUA, inclusiv în unități de detenție. DHS susține că ICE evaluează permanent nevoile agenților săi și urmărește să le ofere instrumentele necesare pentru efectuarea în siguranță a arestărilor și operațiunilor de deportare. Mănușile, criticate de politicieni și experți Planul privind mănușile ICE cu șocuri electrice a provocat îngrijorări privind posibilitatea ca acestea să fie utilizate abuziv în timpul operațiunilor de imigrație.
Procurorul general al statului New York, Letitia James, s-a afirmat revoltată de propunere și a avertizat că agenții ICE care ar folosi în mod abuziv dispozitivele în statul său ar putea suporta consecințe penale și civile. Fostul director interimar al ICE, John Sandweg, a afirmat că există riscul ca mănușile să fie folosite împotriva unor persoane care nu reprezintă o amenințare. Și congresmena democrată Pramila Jayapal a criticat măsura, afirmând că dispozitivele nu vor contribui la creșterea siguranței și că ar putea deveni „un alt instrument periculos” folosit împotriva cetățenilor și imigranților.
Michael Mannheimer, profesor de drept la Northern Kentucky University și specialist în legislația privind folosirea forței de către poliție, a ridicat o altă problemă: disponibilitatea imediată a dispozitivului ar putea determina agenții să recurgă la șocuri electrice înainte de a încerca metode de intervenție mai puțin agresive. Avertismentele producătorului Producătorul dispozitivului, Compliant Technologies LLC, precizează că mănușile cu șoc electric nu ar trebui utilizate împotriva anumitor categorii de persoane, printre care copii, persoanele vârstnice și femeile însărcinate. Manualul de utilizare avertizează, de asemenea, că dispozitivele nu trebuie folosite ca răspuns la simpla sfidare verbală și nici pentru pedepsirea sau torturarea unei persoane.
Controversele sunt amplificate de un proces aflat în desfășurare. Potrivit documentelor judiciare, un bărbat în vârstă de 43 de ani ar fi murit în 2024 după ce ar fi fost electrocutat de 27 de ori cu mănușile și de alte 13 ori cu un Taser, într-un centru de detenție din Richmond, Kentucky. O investigație internă a stabilit că două dintre șocurile administrate cu mănușa au durat 45, respectiv 99 de secunde, cu mult peste limita de 15 secunde recomandată de producător.
ICE, în centrul controverselor privind deportările Planul de achiziționare a mănușilor ICE cu șocuri electrice vine într-un moment în care agenția se află deja sub o atenție publică intensă, pe fondul campaniei administrației Trump de intensificare a arestărilor și deportărilor. În ultimele luni au fost raportate mai multe incidente în care agenți federali au folosit arme de foc în timpul unor operațiuni de imigrație. În ianuarie, cetățeana americană Renee Good, în vârstă de 37 de ani, a fost împușcată mortal de agenți ICE în Minneapolis.
Două săptămâni mai târziu, Alex Pretti, asistent medical ATI în vârstă de 37 de ani, a fost ucis de agenți ai Poliției de Frontieră. Luna trecută, un alt bărbat a murit după ce a fost împușcat de un agent ICE în Houston, Texas.