Franța va trimite o delegație la noua rundă de negocieri ruso-ucrainene de la Abu Dhabi, mediate de Statele Unite, iar alături de ea vor fi prezenți și alți reprezentanți europeni, a anunțat ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, într-o intervenție la RTL și Public Sénat, citată luni, 9 noiembrie 2026. Anunțul vine după săptămâni în care aliații europeni ai Kievului au protestat că sunt ținuți deoparte de discuții care le privesc direct securitatea.
Barrot nu a spus cine va reprezenta Parisul, dar a insistat că Franța „va fi acolo” și va face auzită vocea Europei. Șeful diplomației franceze a amintit că rundele anterioare s-au desfășurat uneori fără europeni, alteori cu ei, iar de data aceasta aceștia vor participa. El a precizat că, în ultimele săptămâni, europenii le-au transmis mediatorilor americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari ai președintelui Donald Trump, că nicio discuție despre viitorul continentului nu poate ignora așteptările și exigențele lor.
Moscova îi taie însă elanul. Cu o săptămână în urmă, Kremlinul admitea că oficiali europeni ar putea ajunge la Abu Dhabi, dar nu la masa tratativelor: ei ar urma să aibă doar contacte separate cu ucrainenii și cu americanii. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a recunoscut că, într-un anumit stadiu al negocierilor, europenii vor trebui implicați. „Dacă, să zicem, rațiunea va prevala în Europa, numărul celor interesați să desfășoare discuții va crește”, a spus el, adăugând că oricum aceasta nu privește formatul tripartit. Practic, Rusia confirmă că îi exclude pe susținătorii europeni ai Ucrainei de la negocierile propriu-zise.
Nici în tabăra europeană nu există unitate. Premierul italian Giorgia Meloni a criticat abordarea haotică a statelor europene în dosarul ucrainean și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele ei. Observația atinge o slăbiciune veche a Bruxelles-ului: cu cât sunt mai multe voci, cu atât e mai ușor pentru Washington și Moscova să negocieze peste capul Europei.
Miza depășește Ucraina. Trump a vorbit despre un acord de amploare, care ar putea cuprinde întreaga Europă, fără să dea detalii. Kushner a explicat că SUA și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre o arhitectură de securitate europeană mai largă, menită să sprijine o pace durabilă. Europenii și Kievul avertizează însă că resping orice construcție de acest fel făcută fără ei, pentru că ar semăna cu o împărțire a sferelor de influență. Suspiciunea are temei: o nouă arhitectură de securitate este exact ce cerea Putin înainte de invazie, când a pretins retragerea trupelor NATO din Europa de Est și garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la Alianță.
Kushner a încercat să liniștească spiritele. El a afirmat că NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective europene și că orice acord trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărui stat, inclusiv dreptul de a-și alege alianțele, astfel încât nicio țară să nu aibă drept de veto asupra deciziilor alteia. Negocierile încearcă să schițeze o ieșire din conflictul început acum mai bine de patru ani și jumătate.
Sursă text și foto: Aradon — articolul original