Emmanuel Macron ar prefera ca opoziția față de extreme să se strângă într-o coaliție largă, construită pe un program comun, și nu să treacă printr-o competiție de tip primare pentru desemnarea unui candidat unic la prezidențialele din 2027. Informația aparține cotidianului Le Figaro, care descrie miza drept evitarea unui duel final între Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon, adică între extrema dreaptă și stânga radicală.
Formula discutată ar întinde coaliția de la social-democratul Raphaël Glucksmann până la David Lisnard, asociat cu dreapta. Scopul nu ar fi doar câștigarea scrutinului prezidențial, ci și formarea unei majorități care să poată guverna după alegeri. Potrivit publicației, șeful statului consideră că actualii candidați nu reușesc să-și facă auzite propunerile de fond și ar vrea ca ei să înceapă prin a scrie împreună un proiect politic.
Ideea are în spate un eșec recunoscut. Nici după realegerea din 2022, nici după dizolvarea Adunării Naționale în 2024, Macron nu a reușit să închege o coaliție stabilă, capabilă să guverneze. De data aceasta, însă, el nu mai poate fi nici arhitectul, nici beneficiarul: se află la final de al doilea mandat consecutiv și nu poate candida în 2027.
Tocmai de aceea reușita ar depinde în întregime de liderii vizați, care ar trebui să se înțeleagă asupra unui program și a unei formule electorale comune. Diferențele dintre tabăra Glucksmann și cea a lui Lisnard fac un astfel de acord greu de imaginat fără concesii serioase de ambele părți, iar un președinte aflat la sfârșit de drum are pârghii limitate pentru a le impune.
Potrivit Le Figaro, Macron nu intenționează să intervină public în pregătirea alegerilor în următoarele săptămâni. Prioritatea lui până la încheierea mandatului ar fi o alianță internațională a statelor care vor să-și păstreze autonomia strategică față de Statele Unite și China, în care ar putea intra țări precum Canada, Australia, Brazilia și Kenya.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original