Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată De la plata cheltuielilor comune și constituirea fondurilor asociației, până la modificările făcute în apartament și respectarea orelor de liniște, anumite neînțelegeri pot genera conflicte între vecini, dar și costuri suplimentare pentru proprietari. Viața la bloc vine cu o serie de reguli pe care proprietarii trebuie să le știe și să le respecte.
De la plata cheltuielilor comune și constituirea fondurilor asociației, până la modificările făcute în apartament și respectarea orelor de liniște, anumite neînțelegeri pot genera conflicte între vecini, dar și costuri suplimentare pentru proprietari . În România, funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor sunt reglementate, în principal, de Legea nr. 196/2018.
Un apartament neocupat nu înseamnă automat că proprietarul este scutit de toate cheltuielile asociației. Cele aferente proprietății comune, precum întreținerea și repararea spațiilor comune ale clădirii, se suportă de coproprietari, potrivit cotei-părți indivize. Codul Civil prevede că fiecare coproprietar contribuie la cheltuielile de întreținere, reparare și exploatare a părților comune în proporție cu cota sa.
Prin urmare, faptul că un proprietar nu folosește liftul sau nu locuiește în apartament nu îl exonerează, în mod automat, de obligațiile care decurg din calitatea de coproprietar. În cazul cheltuielilor repartizate în funcție de numărul de persoane, situația este diferită și depinde de regulile de repartizare aplicabile și declararea corectă a numărului de locatari. Proprietatea asupra apartamentului nu înseamnă că orice modificare poate fi făcută, fără respectarea legislației în construcții.
Desființarea unor pereți, modificarea compartimentării sau intervențiile asupra unor elemente ale clădirii pot necesita documentație tehnică, acorduri și, în funcție de lucrare, autorizație de construire. Înainte de a începe o renovare care schimbă configurația locuinței, proprietarii ar trebui să verifice exact ce tip de intervenție intenționează să facă și ce aprobări sunt necesare. În caz contrar, lucrările executate fără respectarea procedurilor legale pot atrage sancțiuni și, în anumite situații, obligația de readucere a construcției la starea inițială.
Dreptul la inviolabilitatea domiciliului nu înseamnă că proprietarul poate refuza în orice situație accesul la instalațiile sau elementele de proprietate comună care se află în interiorul apartamentului. În cazul unor intervenții necesare la instalații comune – de exemplu, coloane de apă, încălzire sau alte elemente ale condominiului – accesul poate deveni necesar pentru efectuarea lucrărilor de verificare, întreținere ori reparație. Situațiile de urgență, precum o avarie care provoacă infiltrații sau inundații și afectează alte apartamente, pot genera inclusiv răspunderea proprietarului pentru prejudiciile produse dacă accesul necesar este împiedicat.
Amânarea plății întreținerii poate părea o soluție temporară, însă restanțele pot duce la penalități. Legea nr. 196/2018 permite asociațiilor de proprietari să stabilească un sistem de penalități pentru întârzierea la plată, în limitele prevăzute de lege.
Astfel, o datorie lăsată să se acumuleze poate ajunge să coste semnificativ mai mult decât suma inițială. Numărul persoanelor care locuiesc efectiv într-un apartament poate influența anumite cheltuieli repartizate pe număr de persoane. Proprietarii au obligația de a comunica asociației modificările privind persoanele care locuiesc în apartament, potrivit regulilor prevăzute de legislația privind asociațiile de proprietari.
Nedeclararea situației reale poate duce la recalcularea cheltuielilor și la apariția unor diferențe de plată. În cazul apartamentelor închiriate, proprietarii trebuie să se asigure că situația locatarilor este comunicată corect asociației.