♦ Românii au ajuns la o avere financiară de circa 1. 370 mld.
lei în 2025, datoriile financiare au urcat la 337 mld. lei, iar avuţia nefinanciară se îndreaptă spre 1. 000 mld.
lei. În pofida crizelor de tot felul şi a încetinirii economiei din ultimii ani, românii au tot agonisit, atât în plan financiar, cât şi imobiliar, avuţia netă a populaţiei triplându-se în ultimele două decenii, până la peste 2. 000 mld.
lei, ajungând să fie echivalentă cu produsul intern brut al României, după cum indică datele BNR. Nivelul avuţiei nete a populaţiei este evaluat de banca centrală prin adunarea avuţiei financiare şi a avuţiei nefinanciare, netă de datorii. Averea financiară a românilor, care are ponderea majoritară în avuţia netă a populaţiei, a urcat spre 1.
370 mld. lei la final de 2025, fiind compusă din cash, bani ţinuţi la bănci, titluri de stat, asigurări, fonduri de pensii şi fonduri mutuale, dar şi acţiuni. Numerarul şi depozitele bancare reprezintă cea mai consistentă componentă a avuţiei românilor, depozitele populaţiei la bănci depăşind 400 mld.
lei, în timp ce numerarul s-a apropiat anul trecut de 140 mld. lei. Populaţia şi-a consolidat poziţia de creditor net al sectorului bancar, cu un volum al depozitelor dublu faţă de cel al creditelor de retail.
În ceea ce priveşte datoriile financiare ale populaţiei (reprezentate în proporţie de circa 87% de credite la bănci), nivelul a ajuns anul trecut la 337 mld. lei, potrivit datelor BNR. Iar avuţia nefinanciară a populaţiei, care include active fixe precum locuinţe, alte clădiri, maşini şi echipamente, a ajuns la 982 mld.
lei la sfârşitul anului 2025. Urmărind evoluţia din ultimele două decenii pe componente, vedem că avuţia financiară a populaţiei s-a majorat de aproape patru ori (3,8 ori), avuţia nefinanciară a crescut de 2,5 ori, în timp ce datoriile financiare ale românilor s-au triplat faţă de nivelul din 2007. Astfel, avuţia netă a românilor a ajuns la 2.
013 mld. lei la finalul anului 2025, fiind mai mult decât triplă faţă de nivelul de dinainte de criza financiară din 2008 (când totaliza 500-600 mld. lei) şi este aproape dublă (de 1,8 ori mai mare) faţă de venitul brut disponibil al populaţiei, fiind, de asemenea, aproximativ echivalentă cu nivelul produsului intern brut la finalul anului 2025, după cum remarcă BNR.
„Creşterea avuţiei nete contribuie la consolidarea rezilienţei gospodăriilor la nivel agregat, prin asigurarea unei rezerve financiare semnificative, capabile să atenueze impactul unor eventuale şocuri negative asupra veniturilor sau al deteriorării condiţiilor economice generale“, scrie BNR în Raportul asupra stabilităţii financiare. Legat de evoluţia din ultimii ani, BNR remarcă faptul că avuţia netă a populaţiei a continuat să se consolideze, dar şi-a moderat avântul faţă de anii precedenţi, înregistrând un ritm de creştere anual de 7,5% în anul 2025, faţă de 10,5% în anul 2024, 11% în anul 2023 şi 12,4% în anul 2022. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Miercuri/azi se va anunţa prima scădere a inflaţiei după un an de zile, iar peste o lună va urma a doua scădere.
Dar întrebarea de acum este dacă Trim. II va fi pe plus sau pe minus faţă de Trim I (faţă de T2/2025 este sigur pe minus), pentru că în funcţie de asta am atins sau nu minimul economic Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă devine iminentă, România riscă să piardă mâine 10% din producţia sa de energie. Ultima măsură este limitarea consumului industrial, dar nu este exclusă.
Singura salvare ar fi îmbunăţirea condiţiilor de vânt din Dobrogea Farmaciile au generat aproape 10 miliarde de euro afaceri în 2025, plus 12%. „Boom-ul“ vine după fuziunea dintre mai mulţi distribuitori şi reţelele mari de farmacii, parte din acelaşi grup Se anunţă încă o mare problemă la orizont: Depozitele de înmagazinare a gazelor, sub nivelul de anul trecut. România riscă şi o iarnă dificilă De la turismul de business la cel de leisure.