Un fost chioșc de presă din Piața Unirii din Cluj-Napoca, aflat la câțiva pași de Biserica Sfântul Mihail, a fost transformat într-un punct de vânzare de cârnați prăjiți, iar noul chiriaș, Agrara Abator SRL, l-a extins fără autorizație afișată. Firma a pus o podea sub copertina existentă și a montat un rulou pe fațadă, ceea ce a dus suprafața la 10,611 metri pătrați, potrivit constatărilor Primăriei. Municipalitatea a aflat de modificări abia după ce Gazeta de Cluj a cerut lămuriri, conform relatării publicației, a cărei ancheta este sursa acestor informații.
Chioșcul C1 face parte dintre cele două montate de Primărie odată cu pietonalizarea laturii de vest a pieței. Fiecare a costat 29.026 de euro plus TVA, iar în C1 a funcționat ani la rând un punct de presă și suveniruri, în regim de franciză. Antreprenoarea care îl ținea plătea 9.000 de lei pe lună chirie. Spațiul a fost atribuit ulterior societății Agrara Abator, în spatele căreia, potrivit sursei, ar sta omul de afaceri Adrian Iancu, legat de o rețea de firme din Cluj și Bistrița-Năsăud în care apar și nume din imobiliare, precum Horea Indolean și Roland Ștefan Bizău.
Dimensiunile reale ale construcției, de 3,92 pe 2,70 metri, diferă de cele din fișa tehnică și din piesele desenate care au stat la baza licitației. Funcționarii Primăriei au găsit însă și „necorelări” în propriile documente: amprenta la sol din fișa tehnică este de 1,825 pe 3,92 metri, adică 7,154 metri pătrați, în timp ce contractul de închiriere menționează 9,45 metri pătrați. Față de amprenta reală, taraba s-a mărit așadar cu aproximativ 50%, iar întrebarea firească este ce anume a închiriat, de fapt, firma.
Cazul are și o latură de politică urbană. Administrația condusă de Emil Boc a explicat în ultimii ani dispariția chioșcurilor de presă prin argumente legate de estetica orașului și integrarea în arhitectura centrului istoric. Autorii articolului sursă observă că un punct de prăjeli în aceeași zonă încalcă tocmai logica invocată până acum și avertizează că centrul riscă să devină o înșiruire de spații de alimentație publică. Primăria nu a spus, în informațiile disponibile, ce măsuri ia după constatarea abaterilor, iar răspunsul la această întrebare va arăta dacă regulile se aplică la fel pentru toți chiriașii spațiului public.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original