Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de electricitate din România, a încheiat trimestrul al doilea din 2026 cu un profit net de 1,26 miliarde de lei, în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului semestrial publicat marţi. Veniturile trimestriale au fost de 2,92 miliarde de lei, cu 19% mai mari decât în T2 2025, iar EBITDA a urcat cu 22%, la 1,63 miliarde de lei.
Comparativ cu primul trimestru, însă, atât veniturile, cât şi profitul au fost mai mici: 3,13 miliarde de lei, respectiv 1,31 miliarde de lei în T1. Rezultatul pe acţiune a fost de 2,81 lei în T2, faţă de 2,91 lei în trimestrul anterior. Producţia netă a scăzut la 3.
462 GWh în T2, de la 3. 608 GWh în T1, iar compania a cumpărat mai multă energie din piaţă pentru a-şi acoperi vânzările – 625 GWh, faţă de 357 GWh în primul trimestru şi 478 GWh în T2 2025. Preţul mediu obţinut pe piaţa angro a coborât la 583 lei/MWh în T2, de la 647 lei/MWh în T1.
Pe ansamblul semestrului, veniturile au ajuns la 6,05 miliarde de lei, cu 40% mai mult decât în S1 2025, iar profitul net s-a majorat cu 62%, la 2,57 miliarde de lei. Producţia netă a fost de 7. 070 GWh, cu 17% mai mare, avansul venind aproape integral din primul trimestru, când debitul mediu al Dunării a fost cu 13% peste cel din T1 2025.
Cea mai mare parte a creşterii de venituri vine din furnizare, segment unde încasările au urcat cu 59%, la 2,23 miliarde de lei. Portofoliul companiei a ajuns la 1,4 milioane de locuri de consum la 30 iunie, de la 766. 256 cu un an înainte.
Extinderea a venit însă la pachet cu costuri mai mari: cheltuielile cu transportul şi distribuţia au crescut cu 56%, la 1,15 miliarde de lei, energia cumpărată cu 61%, la 364 de milioane de lei, iar certificatele verzi cu 51%, la 244 de milioane de lei. Compania spune că activitatea comercială a fost orientată „cu precădere către susţinerea şi consolidarea segmentului de furnizare”. Pentru a doua parte a anului, raportul semnalează două elemente de risc.
Din iulie, debitul Dunării a coborât sub 1. 400 mc/s la intrarea în ţară, iar compania afirmă că „monitorizează îndeaproape evoluţia situaţiei hidrologice”. Separat, tariful pentru apa uzinată a fost majorat din 23 iulie de la 37 la 39,71 lei/MWh, cu indexări anuale până în 2029.
Potrivit estimărilor companiei, această cheltuială „ar putea creşte ca pondere în total costuri până la 22-23% în anul 2029”, de la 16-17% în acest moment. La 30 iunie, grupul avea o poziţie de numerar net de 4,35 miliarde de lei. Acţionarii au aprobat în mai un dividend special de un miliard de lei, plătibil pe 30 septembrie.
Acţiunile au atins un maxim de închidere de 220 de lei pe 3 iulie, echivalentul unei capitalizări de aproape 99 de miliarde de lei. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Economia se redresează uşor, creditul privat îşi accentuează ascensiunea, în timp ce inflaţia scade substanţial din T3/2026. Dar România rămâne cu cea mai mare dobândă din regiune, BNR ţinând rata-cheie tot la 6,5%, pentru că vede în viitor riscuri notabile pentru inflaţie Ce afaceri româneşti dau tonul în business anticipând trendurile sau fiind primele care le implementează local?
ZF Tech Day. Cristian Turcin, Orange: România creşte de două ori mai repede decât Europa în adopţia platformelor de cloud. La capitolul AI instituţiile şi companiile sunt cele care vin către noi Boom-ul Luca, investiţiile şi tranzacţiile redesenează topul angajatorilor din industria alimentară Bursă.
Finanţe personale. Cum arată clasamentul celor mai mari administratori de fonduri mutuale din România în iunie 2026 Tumultul politic şi problemele economice nu ţin astfel de investiţii la distanţă. România rămâne atrăgătoare pentru grupurile mari care îşi deschid aici centre de IT sau de servicii.
Cine sunt cei 10 giganţi care şi-au pus piaţa locală pe hartă doar în ultimul an Dobânda-cheie stă tot la 6,5%.