Donald Trump a confirmat că joi, 5 noiembrie 2026, s-a întâlnit la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, trimisul lui Vladimir Putin, și a lăsat să se înțeleagă că negocierile depășesc cu mult războiul din Ucraina. Un acord în lucru „va implica mai mult decât Ucraina” și ar putea include „toată Europa”, a spus președintele american, fără să ofere detalii. Declarația vine cu câteva zile înaintea primelor negocieri directe dintre SUA, Ucraina și Rusia de la începutul lunii februarie.
Întrebat în Biroul Oval ce a discutat cu emisarul rus, Trump a refuzat să intre în amănunte: „Nu vă pot spune ce am discutat. Va fi un acord, va fi un acord mare”, a declarat el, potrivit Associated Press. Președintele a precizat că nu s-a văzut cu reprezentanții ucraineni, deși aceștia se aflau în aceeași zi la Casa Albă.
Dmitriev și oficialii ucraineni ajunseseră la Washington pentru un eveniment găzduit de Melania Trump, dedicat armistițiului local de la Oleșki, oraș din regiunea Herson. Pauza în lupte, anunțată de Casa Albă pe 23 octombrie, a durat șase zile, între 27 octombrie și 1 noiembrie, pentru a permite livrarea de ajutoare și evacuarea civililor. Când a început, în oraș mai rămăseseră circa 2.000 de oameni, iar, potrivit primei doamne, aproape 800 au plecat. Au vorbit David Arahamia, șeful fracțiunii parlamentare a partidului lui Volodimir Zelenski, și Dmitro Lubineț, avocatul poporului din Ucraina. Dmitriev i-a mulțumit Melaniei Trump și a spus că Putin a dat personal instrucțiuni pentru operațiune.
Seara, negociatorul american Jared Kushner a publicat pe X o declarație despre „o discuție importantă” a lui Trump cu mai mulți lideri europeni și a enumerat cinci obiective pentru o nouă arhitectură de securitate a continentului: consultări permanente de securitate, canale fiabile de comunicare în situații de criză, mai multă transparență militară, măsuri reciproce de reducere a riscului de escaladare și un cadru durabil pentru stabilitatea Europei pe termen lung. Kushner recunoaște că, de peste 30 de ani, Europa și Rusia nu au reușit să stabilească un asemenea cadru și că neîncrederea acumulată și consecințele războiului fac scopul „extraordinar de dificil”.
Textul insistă că orice înțelegere trebuie să respecte „pe deplin suveranitatea, integritatea teritorială și libertatea de decizie a fiecărei națiuni”. Fiecare stat își păstrează autoritatea asupra propriei securități și alianțe, iar nimeni nu va avea drept de veto asupra alegerilor altuia. NATO rămâne „central pentru apărarea colectivă a Europei”, iar inițiativa s-ar sprijini pe instituțiile și angajamentele existente.
Formularea despre veto contează în primul rând pentru Ucraina, de vreme ce Moscova a cerut în repetate rânduri ca Kievul să renunțe la aderarea la NATO. Declarația nu explică cum ar putea fi împăcat acest principiu cu pretențiile Rusiei, iar Kushner admite că ideile „continuă să evolueze”.
Sursă text și foto: Albaiulianul — articolul original