Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Menținerea dobânzii-cheie la 6,5% indică o politică monetară restrictivă, menită să țină inflația sub control Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din 10 august 2026, menținerea ratei dobânzii-cheie la 6,50% pe an, într-un context în care inflația anuală a coborât în iunie la 10,42%, dar rămâne la două cifre. Decizia vine alături de păstrarea dobânzilor la facilitatea Lombard (7,50%) și la facilitatea de depozit (5,50%), precum și a nivelurilor rezervelor minime obligatorii, realizând o politică monetară prudentă, orientată spre stabilizarea prețurilor pe termen mediu.
În ședința Consiliului de administrație al BNR din 10 august 2026, au fost adoptate următoarele măsuri de politică monetară: Aceste decizii vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, în condițiile unor incertitudini ridicate legate de prețurile energiei, alimentelor și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, cu efecte asupra inflației și creșterii economice. Rata anuală a inflației (IPC) s-a redus în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în mai, pe fondul scăderilor pronunțate ale prețurilor la legume, fructe și combustibili, parțial compensate de majorări la gaze și energie electrică. Pe ansamblul trimestrului II 2026, inflația a continuat să crească față de trimestrul I, din cauza dinamicii energiei, combustibililor și prețurilor administrate.
Indicele CORE2 (inflația de bază, fără produse volatile) și-a întrerupt trendul descendent, urcând la 8,3% în iunie, sub influența efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, a creșterii cursului leu/euro și a așteptărilor inflaționiste ridicate. IAPC (indicele armonizat UE) a crescut la 9,2% în iunie, de la 9,0% în martie. Datele statistice confirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în T4 2025, cu o scădere anuală a PIB de -1,2% în T1 2026.
Consumul gospodăriilor și variația stocurilor au contribuit negativ, în timp ce formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, mai ales în sectorul public. În T2 și T3 2026 se anticipatează o ușoară redresare, cu vânzări cu amănuntul în ușoară ameliorare, construcții în salt semnificativ, dar producția industrială în continuare în contracție. Pe piața muncii, scăderea numărului de salariați s-a încetinit, șomajul BIM a scăzut ușor în T2, iar intențiile de angajare au revenit în iulie, după două trimestre de scăderi.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a accelerat în iunie 2026, ajungând la 8,4%, de la 7,7% în mai, cu o creștere notabilă a componentei în lei după cinci trimestre de scădere. Ponderea creditului în lei s-a redus marginal la 66,8%. Pe piața monetară, cotațiile interbancare au rămas liniare în iulie, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung și-au stopat corecția descendentă, înscriindu-se pe o traiectorie lent crescătoare, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Cursul leu/euro s-a menținut pe palierul mai înalt atins în mai, cu oscilații reduse în iulie. Conform Raportului asupra inflației (ediția august 2026), rata anuală a inflației va înregistra o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor eliminării plafonului la energia electrică și majorărilor de TVA și accize. După o evoluție ușor fluctuantă în T4 2026, inflația este așteptată să descrească gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei la finele anului 2027, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste și al presiunilor din partea deficitului de cerere agregată.
Incertitudinile majore țin de evoluția prețurilor energiei și alimentelor (secetă severă), traiectoria cotației țițeiului, măsurile de consolidare bugetară viitoare și conflictul din Orientul Mijlociu, cu efecte asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și activității firmelor.