„Orice oficial rus vorbind despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție. În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire”, a transmis luni Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe.
Reacția MAE vizează pozițiile exprimate de Iuri Pilipson, directorul departamentului din Ministerul rus de Externe care gestionează relațiile cu România și alte state din regiune, într-un interviu acordat duminică agenției ruse TASS. MAE: Moscova vorbește despre identitate națională în timp ce atacă Ucraina „Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin. Cum să iei în serios orice afirmație despre astfel de subiecte venind de la Moscova?
În Rusia țaristă și apoi în Uniunea Sovietică comunistă, politica oficială a fost una a rusificării forțate a popoarelor ocupate”, arată MAE, făcând trimitere la politica de rusificare aplicată de Imperiul Rus și, ulterior, de Uniunea Sovietică. Ministerul respinge, de asemenea, afirmațiile Moscovei referitoare la identitatea națională și la relațiile dintre România și Republica Moldova. „Identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei nici când e vorba de limbă, nici când este vorba de decizii economice și de investiții.
Au trecut timpurile când Moscova alegea pentru aceste națiuni cu forța sau le impunea ce să facă”, a transmis Andrei Țărnea, într-o postare pe contul oficial al MAE. Potrivit MAE, „războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”. Rusia a acuzat România de „sprijin militar și logistic direct” pentru Ucraina Iuri Pilipson a susținut, într-un interviu acordat duminică agenției TASS, că România este implicată în acordarea unui „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei.
Diplomatul rus a făcut afirmația în timp ce vorbea despre preluarea companiei care operează Portul Internațional Liber Giurgiulești de către Administrația Porturilor Maritime Constanța. Potrivit lui Pilipson, portul Giurgiulești a fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”. Oficialul rus susține că implicarea României „ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”.
În aprilie 2026, România a preluat operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, principala poartă de acces a Republicii Moldova la transportul maritim. Statul român și-a asumat investiții pentru dezvoltarea portului, iar autoritățile de la București au arătat anterior că acesta poate avea un rol și în reconstrucția Ucrainei. Oficialul rus a criticat și discuțiile despre unirea României cu Republica Moldova În același interviu, Pilipson a susținut că promovarea unirii României cu Republica Moldova face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice, menită să creeze impresia unei susțineri tot mai mari pentru unire.
Oficialul rus a vorbit despre o „presiune propagandistică” și a afirmat că majoritatea locuitorilor Republicii Moldova nu vor să renunțe la identitatea națională sau la statalitatea țării. El a invocat datele ultimului recensământ, conform cărora 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și 8% români.