Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Românii plecați de mai mult timp din țară sunt păcăliți, anul acesta, cu un program denumit „Diaspora Investește Acasă”. Programele finanțate din fonduri europene sau guvernamentale, după anul 2017, pentru aducerea în țară a românilor din diaspora nu au avut mare succes, dar actualul guvern a lansat altceva, mult mai nociv: un program de garantare a unor credite pe care cei plecați din țară le-ar putea accesa, pentru a face o afacere în România.
În afară de confuzia care s-a creat, pornind de la celelalte programe ale guvernelor anterioare, inclusiv Start-Up Nation, care ofereau fonduri europene nerambursabile, Executivul a și prezentat noua situație astfel încât să întărească această confuzie. În campania de promovare a programului se folosesc puține informații despre creditare și consecințele pe care le-ar avea falimentul firmelor astfel create, respectiv imposibilitatea de plată a creditului de până la 200. 000 de euro, pe doar 10 ani.
Pentru a face programul cunoscut, se folosesc influenceri care omit să menționeze exact ce e mai important: cine nu va mai putea plăti creditul va pierde tot. Există și un ajutor din partea statului, dar baza este creditul bancar. Românii plecați de mai mult timp din țară sunt păcăliți, anul acesta, cu un program denumit „Diaspora Investește Acasă”, primul care face parte din obiectivele Ministerului Finanțelor privind susținerea investițiilor, stimularea antreprenoriatului și consolidarea legăturilor economice dintre România și comunitățile românești din afara granițelor țării.
Dincolo de descrierea pompoasă a unui program doar de facilitare a obținerii unor credite pentru a deschide în România o afacere, Executivul a prezentat acest program astfel încât cei vizați să înțeleagă altceva, din cauza confuziei cu celelalte programe lansate anterior de alte guverne. Alte programe guvernamentale din ultimii ani au fost bazate pe finanțări nerambursabile: cei care doreau să le acceseze primeau banii pentru a se întoarce în țară, punând bazele unei afaceri, dar nu a existat riscul returnării sumei totale, plus dobândă, în 10 ani, mai ales dacă afacerea nu a avut succes. Acum este vorba doar despre facilitarea obținerii unui credit bancar pentru care beneficiarii sunt obligați inclusiv să respecte cerințele stabilite de guvern pentru firmele pe care ar vrea să le deschidă în România, ceea ce s-a dovedit deja ineficient, în programele Start-Up Nation și Start-Up Diaspora, mai ales pentru că beneficiarii s-au plâns că nu pot îndeplini condițiile uneori absurde pentru o afacere, iar numărul de angajați impus unei astfel de firme care se află la început, pe o piață plină de incertitudini le blochează orice posibilitate de a face profit.
În cazul actual, profitul firmei este obligatoriu, deși nimeni nu îl poate garanta. Fără profit, beneficiarul devine victima unui program care îl va îndatora pe viață. Foarte mulți români reușesc foarte greu să achite credite pentru sume mult mai mici, întinse pe 35 de ani – de exemplu credite de 50.
000-70. 000 de euro pentru o casă, plătibile în 30-35 de ani. În aceste condiții, pentru 200.
000 de euro va fi mult mai greu de achitat la zi toate ratele lunare, mai ales dacă afacerea nu va merge. Experiența Ministerului Fondurilor Europene cu programele anterioare de finanțare a românilor din diaspora, a tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani sau a grupurilor vulnerabile care au putut accesa bani europeni pentru a deschide o afacere a arătat foarte clar care sunt carențele în bagajul de cunoștințe al celor care au devenit beneficiari ai acestor fonduri nerambursabile, iar ultimele astfel de programe au fost concepute astfel încât să-i ajute pe beneficiari, prin introducerea unor cursuri obligatorii de antreprenoriat, iar finanțarea s-a dat doar proiectelor câștigătoare, în urma unor concursuri de planuri de afaceri pe care le-au organizat companiile care au gestionat aceste fonduri.