Clujenii vor putea spune între 19 și 21 noiembrie ce ar vrea să găzduiască Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca, clădirea cumpărată de Primărie, printr-o serie de evenimente organizate în apropierea și în interiorul imobilului. Ele vin după un sondaj care arată că cei interesați de subiect își doresc un spațiu multifuncțional, nu o instituție culturală cu program rigid.
Seria de întâlniri, intitulată „Arhiva modernă clujeană”, a fost anunțată de activistul Adrian Dohotaru. Scopul este să se contureze direcții pentru transformarea Palatului într-un centru cultural cu o componentă puternică de arhitectură și urbanism, pornind de la propunerile asociațiilor profesionale din Cluj și de la așteptările comunității. Dohotaru a mai spus că se pregătește un documentar despre arhitectul Vasile Mitrea și spiritul modernist pe care acesta l-a lăsat orașului.
Sondajul a fost realizat de sociologul Valentin Rațiu, prin Active Research, și a strâns 520 de răspunsuri. Cele mai căutate funcțiuni sunt expozițiile temporare, spectacolele și activitățile de teatru, atelierele și spațiile de colaborare, programele educaționale și activitățile pentru copii și familii, mai ales în weekend. Studiul a măsurat și cât de des ar vrea oamenii să participe și în ce zile ar prefera să găsească activități, iar pe lângă întrebările cu variante de răspuns conține sute de opinii formulate liber.
Rațiu avertizează însă că cercetarea este exploratorie și nu poate fi luată drept reprezentativă pentru toți locuitorii municipiului. Ea reflectă în primul rând punctul de vedere al celor care deja urmăresc soarta clădirii. O parte dintre rezultate vor fi prezentate la o masă rotundă organizată în noiembrie chiar la Palatul Telefoanelor, apoi online, iar concluziile vor intra într-un raport trimis autorităților.
Din partea mediului profesional, arhitecta Adriana Măgerușan, șefă de lucrări la Facultatea de Arhitectură din Cluj, vede în Palat o nouă „centrală”. Nu în sensul tehnic de la început, ci ca loc de legătură între cultură, arhitectură, istorie, educație și comunitate. Ea cere ca spațiul să favorizeze întâlnirea directă dintre oameni și să fie administrat de profesioniști din cultură, pe baza unui program curatorial multianual. Rămâne de văzut cât din toate aceste idei va ajunge în decizia finală a Primăriei, singura care stabilește ce se întâmplă cu imobilul.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original