Costul ridicat de finanţare al statului se transferă direct în economia reală, unde firmele trebuie să adauge peste acesta propria primă de risc pentru a obţine finanţare. Problema nu este lipsa lichidităţii din piaţă, ci blocajul generat de absenţa unor semnale clare şi a stabilităţii din partea sectorului public, explică Andreea Nica, vicepreşedinte CFA România.
„Dacă costul de finanţare al statului este mare, peste asta, pentru o firmă trebuie să adaugi şi prima de risc. Deci este un mediu în care eu aş zice că nu avem o problemă, că nu ar exista bani. Avem o problemă că ei în acest moment nu circulă pentru că nu avem semnale şi stabilitate din partea sectorului public.
” a declarat Andreea Nica la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business. Incertitudinea privind direcţia politicilor economice pentru a doua parte a anului alimentează această blocare a fluxurilor financiare. Un eventual nou guvern ar putea aduce măsuri suplimentare, multe dintre acestea cu caracter populist şi impact economic redus.
La acest tablou se adaugă execuţia slabă a unor programe existente de finanţare a administraţiei publice locale, precum Anghel Saligny, prin care fondurile alocate investiţiilor locale nu au ajuns în totalitate la destinaţie. „Putem să ne trezim în a doua parte a anului că mai apar, nu ştiu, noul guvern va veni cu alte măsuri, sunt multe măsuri populiste şi multe măsuri care n-au un impact foarte mare în economie. Iarăşi n-au ajuns foarte mulţi bani înspre administraţiile publice prin programul Anghel Saligny, program care aducea bani în administraţia locală, şi acei bani erau folosiţi mai bine sau mai puţin bine pentru investiţii locale.
” a mai spus Andreea Nica la ZF Live. Semnalul transmis de mediul de afaceri este că blocajul actual ţine de guvernanţă şi predictibilitate, nu de resurse financiare insuficiente, iar clarificarea direcţiei fiscale şi bugetare pentru a doua parte a anului rămâne o condiţie pentru reluarea circulaţiei banilor în economie. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România.
Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026. Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă. Finanţe personale.
Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România? Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv. Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice.
Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum? Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4. 000 MW anul acesta.
Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei Ungaria, o ţară de două ori mai mică decât România ca populaţie şi suprafaţă, produce medicamente de 3,4 mld. euro pe an, faţă de 1,4 mld. euro România.
Ungaria este pe excedent la medicamente. România este pe deficit, importă de 6 mld. euro şi exportă sub 2 mld.
euro Creditele ipotecare noi în lei au depăşit 27 mld. lei în S1/2026, fiind în scădere faţă de S1/2025. Dar băncile au coborât dobânzile în lunile mai şi iunie, dând un impuls creditării.
Soldul ipotecarelor în lei trece de 110 mld.