Asociația Comunelor din România cere ca fuziunea comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori, pe care Guvernul vrea s-o încurajeze, să fie decisă doar prin referendum local. Președintele asociației, Emil Drăghici, spune că va depune propunerea vineri, 30 octombrie 2026, la întâlnirea cu ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica. Miza e mare: dacă Executivul își angajează răspunderea pe proiect, peste 400 de localități din țară ar putea dispărea ca unități administrative.
Ministrul Stoica a explicat la Radio România Actualități că programul de guvernare prevede comasarea voluntară și bonusuri de investiții pentru primăriile care aleg să fuzioneze. Scopul declarat este reducerea cheltuielilor publice și o capacitate mai mare de a atrage fonduri, pe care o au mai ușor administrațiile puternice logistic. Drăghici, intervievat de Radio Tg. Mureș, nu se opune ideii de reformă, dar contestă pragul: spune că cifra de 1.500 a fost aleasă „aleatoriu”, fără fundament, și că la fel de bine ar fi putut fi 3.000 sau 5.000. „Cetățenii trebuie să decidă și nu niște trepăduși de prin București”, a spus el.
Nici primarii nu au o poziție comună. Ovidiu Oltean, edilul comunei mureșene Tăureni, sprijină comasarea, dar vrea ca decizia să țină cont și de criterii geografice și de nivelul de dezvoltare, nu doar de numărul de locuitori. Comuna lui avea 919 locuitori la recensământul din 2021, deci intră sub prag, alături de alte 17 unități administrative din județul Mureș. Oltean susține însă că investițiile masive și zecile de milioane de euro atrase au făcut din Tăureni un posibil centru pentru comunele din jur, chiar dacă unele dintre ele au mai mulți locuitori.
Primarul a propus ca în jurul Tăureniului să se grupeze Zau, Valea Largă, Sânger și Papiu, pe care le consideră mai slabe economic, la fel ca Miheșu și Șăulia. A mai spus că a doua zi, sâmbătă, 31 octombrie 2026, vrea să se înțeleagă și cu comuna clujeană Pădureni, care a aparținut cândva Tăureniului. Oltean consideră că nu e nevoie ca toate cele cinci localități să organizeze referendum. În opinia lui, cine așteaptă consultări la nesfârșit nu va face nicio comasare, pentru că „nimeni nu o să vrea nimic niciodată”.
Discuția de vineri arată deci contradicția din centrul proiectului. Comasarea e prezentată ca voluntară, dar felul în care se exprimă voința comunităților (prin referendum sau prin hotărâri ale primarilor) nu este încă stabilit, iar de asta depinde dacă reforma ajunge să se facă. Condițiile concrete ar urma să fie negociate între minister și reprezentanții comunelor.
Sursă text și foto: Radio România Târgu Mureș — articolul original