Parlamentarul susține că legea pe care a promovat-o încă din 2022 și care vizează deblocarea unor investiții hidroenergetice va intra în vigoare „săptămâna viitoare”. „Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!!
CCR a publicat în MO decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate”, a transmis Zamfir. „A venit «Zamfireasca» fatală pentru neomarxiști! ”, a mai scris vineri senatorul PSD Daniel Zamfir pe Facebook.
CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan Curtea Constituțională a decis pe 24 iunie, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan. CCR a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Legea fusese adoptată definitiv de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, iar pe 25 octombrie fusese trimisă președintelui pentru promulgare.
Nicușor Dan a sesizat CCR pe 12 noiembrie. Actul normativ permite, în anumite condiții, modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru suprafețele pe care existau, la 29 iunie 2007, proiecte de amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și care erau deja începute. Legea introduce și excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de securitatea națională și pentru lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în arii protejate.
Ce a reclamat Nicușor Dan În sesizarea transmisă CCR, președintele susținea că legea ar putea permite reducerea limitelor unor arii protejate fără garanțiile de mediu prevăzute de legislația europeană. Administrația Prezidențială argumenta, printre altele, că reluarea sau modificarea unor proiecte vechi nu poate elimina obligația unei evaluări privind efectele asupra habitatelor și speciilor protejate. Sesizarea invoca inclusiv Directiva Habitate și Directiva Păsări și susținea că legea ar putea încălca obligațiile României rezultate din apartenența la UE.
CCR nu a acceptat însă aceste argumente și a constatat constituționalitatea legii. Legea a provocat un conflict puternic cu organizațiile de mediu Proiectul promovat de Zamfir a fost contestat în ultimii ani de mai multe organizații de mediu. Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica susțineau după adoptarea legii că aceasta ar putea afecta 27 de parcuri naționale și naturale și că modificarea limitelor zonelor protejate creează un precedent periculos.
Unul dintre proiectele aflate în centrul disputei este hidrocentrala Răstolița, începută în 1989. În mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea unei hotărâri de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a 37,5 hectare de pădure pentru proiect. Organizațiile Declic și Bankwatch susțin că finalizarea hidrocentralei ar avea un impact major asupra ecosistemelor din zonă.
Daniel Zamfir și susținătorii proiectelor hidroenergetice argumentează, în schimb, că România are nevoie de capacități suplimentare de producție și că este absurd ca investiții începute și realizate în proporție importantă înainte ca terenurile respective să primească statut de arii protejate să rămână abandonate. Legea nu intră însă automat în vigoare prin simpla publicare a deciziei CCR. După ce Curtea a validat constituționalitatea, președintele trebuie să o promulge.
Constituția prevede un termen de cel mult 10 zile de la primirea deciziei CCR, iar legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, dacă textul nu stabilește o dată ulterioară.