Numărul şomerilor din Franţa a continuat să crească în al doilea trimestru din acest an. Numărul persoanelor fără loc de muncă şi care îşi caută activ un job a crescut cu 62.
000 faţă de trimestrul precedent, ajungând la 2,7 milioane. Ţara nu mai avusese o cifră atât de mare din toamna anului 2020. Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Franţa, rata şomajului a crescut din nou, notează Le Figaro.
Rata şomajului se situează acum la 8,3% din populaţia activă, potrivit INSEE. Aceasta reprezintă o creştere de 0,2 puncte procentuale, fiind marcat al şaselea trimestru consecutiv de creştere. Ţara nu mai avusese o cifră atât de mare din toamna anului 2020.
Este un adevărat regres pentru Emmanuel Macron, ales în 2017 pe baza promisiunii de a realiza ocuparea deplină a forţei de muncă. Numărul persoanelor fără loc de muncă şi care îşi caută activ un loc de muncă a crescut cu 62. 000 faţă de trimestrul precedent, ajungând la 2,7 milioane, potrivit INSEE.
Pe lângă cele 2,7 milioane de persoane considerate şomere potrivit definiţiei Organizaţia Mondială a Muncii, există 1,9 milioane de persoane care îşi doresc un loc de muncă. Însă, nu sunt considerate şomere. Ele nu caută în mod activ un loc de muncă sau nu sunt disponibile imediat pe piaţa muncii, potrivit sursei.
Tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani sunt cei mai afectaţi, crescând cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 21,6%. Rata pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani creşte şi ea, deşi mai lent. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul seniorilor cu vârsta de 50 de ani şi peste.
Rata continuă, de asemenea, să crească, ajungând la cel mai ridicat nivel din primul trimestru al anului 2022. Aceste cifre sunt distorsionate de implementarea legii privind ocuparea forţei de muncă în ianuarie 2025, notează INSEE. „Cei care primesc RSA (ajutor de venit) şi tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani reprezintă aproape jumătate din creşterea ratei şomajului”, a transmis institutul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026. Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă.
Finanţe personale. Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România? Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv.
Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice. Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum? Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4.
000 MW anul acesta. Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei Ungaria, o ţară de două ori mai mică decât România ca populaţie şi suprafaţă, produce medicamente de 3,4 mld. euro pe an, faţă de 1,4 mld.
euro România. Ungaria este pe excedent la medicamente. România este pe deficit, importă de 6 mld.
euro şi exportă sub 2 mld. euro Creditele ipotecare noi în lei au depăşit 27 mld. lei în S1/2026, fiind în scădere faţă de S1/2025.
Dar băncile au coborât dobânzile în lunile mai şi iunie, dând un impuls creditării. Soldul ipotecarelor în lei trece de 110 mld.