Criza de pe piața petrolului, provocată de războiul din Orientul Mijlociu și de loviturile asupra rafinăriilor rusești, ar putea dura și în 2027, iar noi scumpiri ale carburanților rămân posibile, avertizează Agenția Internațională pentru Energie (IEA) în raportul publicat în octombrie 2026. Cea mai îngrijorătoare situație este la motorină, ale cărei stocuri au scăzut la niveluri critice, ceea ce se poate reflecta direct la pompă, inclusiv în România.
Potrivit estimărilor agenției, oferta mondială de petrol disponibilă zilnic în 2026 este cu 5,8 milioane de barili mai mică decât în 2025. Pentru anul viitor, IEA anticipează o creștere a livrărilor cu 7,7 milioane de barili pe zi, dar redresarea nu ar fi suficientă pentru a acoperi rapid deficitul acumulat. Mai mult, noi atacuri asupra infrastructurii energetice din zona Golfului Persic ar putea amâna revenirea pieței.
Prețurile au reacționat deja. În septembrie, petrolul Brent a urcat cu 13% față de începutul lunii, până la aproximativ 107 dolari pe baril. Salturile au fost mai mari pe piața livrărilor imediate: un sortiment de referință din Marea Nordului a ajuns la circa 134 de dolari pe baril, cu 43% peste nivelul de la începutul lui septembrie, iar alte sortimente au atins chiar 160 de dolari. Pe 11 septembrie a fost bombardată conducta Est-Vest din Arabia Saudită, care duce petrolul spre Marea Roșie fără a trece prin Strâmtoarea Ormuz. Transportul maritim s-a scumpit și el, lovind mai ales rafinăriile din Europa și Asia, obligate să plătească mai mult atât pentru țiței, cât și pentru livrarea lui.
Datele din septembrie arată o piață cu două viteze. Producția mondială a crescut cu 2,5 milioane de barili pe zi față de august, până la 102,3 milioane, în special datorită Arabiei Saudite și a celorlalți producători din Golf. Exporturile de țiței din regiune au urcat cu 4,4 milioane de barili pe zi, până la 13,9 milioane, adică peste trei sferturi din nivelul de dinainte de conflict. În cazul produselor rafinate, însă, exporturile din Orientul Mijlociu au ajuns la doar 1,9 milioane de barili pe zi, față de 4,7 milioane înaintea războiului. Diferența explică de ce motorina rămâne cea mai vulnerabilă: nu lipsește doar țițeiul, ci mai ales capacitatea de a-l transforma în combustibil și de a-l transporta în siguranță.
Situația se complică și din cauza Rusiei, unde atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice au produs avarii importante la mai multe rafinării, afectând producția și exporturile de combustibili. Cumulate cu tensiunile din Golf, aceste lovituri reduc simultan două surse majore de produse petroliere, iar piața are puține rezerve cu care să compenseze.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original