Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Principalele priorități ale noului președinte sunt: Un nou loc de inaugurare: De la Espriella va fi inaugurat la Cali, în sud-vestul Columbiei, aceasta fiind prima dată când un președinte își preia mandatul în afara capitalei, Bogotá. Inițial, președintele ales dorea ca ceremonia să aibă loc într-o bază militară din orașul vecin Cali, un bastion tradițional al stângii conduse de Petro, a fost, de asemenea, locul în care De la Espriella și-a depus candidatura.
De la Espriella a propus, de asemenea, planuri de transformare a palatului prezidențial, El Nariño, într-un muzeu și de a determina Congresul să desemneze Barranquilla, un oraș din nordul țării unde locuiește familia sa, drept capitală alternativă. De la Espriella a afirmat că, încă din prima sa zi de mandat, Columbia va adera la blocul regional de securitate al lui Trump, cunoscut sub numele de „Scutul Americilor”. Noul președinte al Columbiei este un mare admirator al președintelui Trump Întâlniri la nivel înalt cu Departamentul de Stat: Membrii cabinetului lui De la Espriella, inclusiv vicepreședintele ales José Manuel Restrepo, au vizitat Washingtonul la mijlocul lunii iulie, întâlnindu-se cu personalități precum secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, pentru a discuta extinderea cooperării bilaterale.
După o întâlnire din 21 iulie cu viitorul ministru al apărării al lui De la Espriella, secretarul adjunct al Apărării al SUA, Joseph M. Humire, a comunicat că cele două țări vor colabora în cadrul unei inițiative de securitate denumită „Plan Patriota 2. 0”, conform site-ului Americas Society Council for the Americas.
Denumirea face referire la o strategie de securitate adoptată în timpul președinției lui Álvaro Uribe (2002–2010), în cadrul căreia guvernul Columbiei a încercat să preia controlul teritorial de la grupările de gherilă de stânga, precum FARC și ELN. Pe măsură ce acest plan se dezvoltă, De la Espriella a afirmat clar că nu va relua politicile de securitate ale lui Petro, care includ negocieri, încetări ale focului și concesii. Într-un discurs ținut pe 25 iunie, acesta a afirmat că grupările armate vor avea la dispoziție 100 de zile de la preluarea mandatului său pentru a se preda.
Președintele în exercițiu, Gustavo Petro, care este un fost comandant de gherilă de stânga, nu a recunoscut rezultatul alegerilor, acuzând fraudă în favoarea lui De la Espriella și nu va participa la ceremonia de învestitură, deși va preda puterea. El însă a ținut un discurs în care a încurajat grupuri armate, pe care le-a numit “gărzi eliberatoare”, să preia puterea prin forță după 7 august. Dar contextul în care Petro face aceste afirmații este tot mai nefavorabil stângii în America Latină.
De la Espriella își preia mandatul la mai puțin de două săptămâni după ce în Peru a fost inaugurată președinta de dreapta, Keiko Fujimori. În America Latină doar Brazilia, Mexic, Venezuela, Cuba și Nicaragua mai au președinți de stânga. În Brazilia vor avea loc alegeri prezidențiale în octombrie, un scrutin care se anunță strâns între președintele stângist Ignacio Lula da Silva și Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte de dreapta, Jair Bolsonaro, actualmente judecat pentru acuzația de tentativă de lovitură de stat.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a adoptat o linie prudentă în relația cu Statele Unite, iar președinta în exercițiu a Venezuelei, Delci Rodriguez, a schimbat aproape cu 180 de grade relația cu SUA, după răpirea de către forțele speciale americane în ianuarie 2026 a președintelui stângist Nicolas Maduro, devenind foarte cooperantă cu administrația de la Washington.