Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Dunărea a secat puternic în această perioadă, iar utilizarea apei din ea pentru irigații nu se poate face Seceta puternică din această perioadă pune presiune nu doar pe sistemul energetic, ci și pe agricultura României. Gestionarea cât mai eficientă a resurselor de apă pentru irigații devine acum o prioritate, în condițiile în care culturile de porumb și floarea-soarelui sunt din ce în ce mai afectate de lipsa apei.
La nivelul Ministerului Agri culturi i se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții mai multor instituții care va trece la inventarierea tuturor surselor de apă ce ar putea fi utilizate pentru irigații. Acesta va elabora un document cu măsuri care vor include, printre altele, inventarierea surselor de apă disponibile și analiza solicitărilor de irigare depuse de organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI). Situația în care suntem astăzi nu este însă o surpriză pentru specialiști, perioadele cu secetă severă în anii următori fiind anticipate.
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024 – 2030, cu perspectiva anului 2050, adoptată în 2024, surprinde perfect situația de acum și, deși documentul propune o serie de măsuri pentru protejarea agriculturii și a resurselor de apă, autoritățile nu s-au înghesuit să le pună în practică, cel puțin până acum. Anul viitor ar trebui să fie făcută prima raportare privind implementarea măsurilor prevăzute în strategie, dar la cum arată lucrurile astăzi, o foaie A4 ar fi prea mult pentru a le enumera. Comitetul de lucru va reuni reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Administrației Naționale „Apele Române” și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
Seceta este de mai mulți ani principalul risc pentru culturile agricole. Anul trecut culturile de porumb și floarea-soarelui au fost distruse în proporții care au ajuns la 80 – 90% în județele din sudul țării, după ce cu un an înainte fuseseră afectate peste 2 milioane de hectare. În prezent, peste șapte milioane de hectare de teren agricol din România funcționează fără sisteme de irigații, fiind dependente exclusiv de precipitații.
Extinderea sistemelor de irigații este considerată o prioritate pentru agricultura românească. Astăzi avea circa 1,6 milioane de hectare acoperite cu sistem de irigații rehabilitate, iar obiectivul pentru 2027 este atingerea pragului de 2,7 milioane de hectare. Extinderea sistemului de irigații are nevoie însă și de cantități mai mari de apă.
Într-o perioadă de secetă extremă, cum este cea de acum, debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt foarte scăzute, iar stațiile de irigații nu mai au suficientă apă, ceea ce face ca pe canalele de irigații să nu mai fie apă. Unul dintre cele mai afectate județe de această situație este Doljul, un județ care se confruntă de mulți ani cu fenomenul de deșertificare. Aici peste 50.
000 de hectare de teren agricol nu mai pot fi irigate din acest motiv. Perioadele de secetă extremă cu care ne confruntăm și acum fuseseră anticipate de specialiști, dar autoritățile au ignorat deocamdată măsurile ce trebuiau luate. Aceste măsuri se regăsesc în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024–2030, cu perspectiva anului 2050, adoptat în 2024.
„Prin adaptarea sectorului resurse de apă la schimbările climatice se vor implementa obiective specifice precum reducerea riscului de deficit cu privire la resursele de apă, reducerea riscului de inundații sau creşterea gradului de siguranță a barajelor şi digurilor, obiective care au un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, precum aerul şi schimbările climatice, apa, solul şi utilizarea terenurilor, biodiversitatea”, se preciza în strategie. Specialiștii estimau o reducere a disponibilului de apă în viitor şi, în special, în perioada sezonului cald, coroborată cu o frecvență mai mare a secetelor în sezonul cald al anului.