Analiştii Erste, grup care deţine BCR în România, estimează că BNR va menţine dobânda de politică monetară neschimbată în şedinţa din 10 august, la 6,50%, şi că va revizui uşor în sens ascendent proiecţia privind inflaţia. Banca se aşteaptă ca rata dobânzii de referinţă să rămână la 6,50% până în mai 2027.
De asemenea, inflaţia de bază a atins 8,3% în iunie, iar Erste estimează că va coborî la 5,4% până la sfârşitul anului. ”Majorările ratei dobânzii par puţin probabile într-o economie care funcţionează cu un decalaj de producţie negativ. O gestionare mai strictă a lichidităţilor prin licitaţii de atragere a depozitelor ar putea ridica rata efectivă peste actuala rată de 5,50% a facilităţii de depozit, deşi acesta nu este scenariul nostru de bază şi ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât presiuni inflaţioniste reînnoite”, se arată în raportul Erste.
Inflaţia de bază s-a situat la 8,3% în iunie, comparativ cu 8,1% cât prognoza BNR în previziunile sale din mai. De asemenea, au apărut mai mulţi factori care afectează în special componentele energetice în sens ascendent şi care este posibil să nu fi fost incluşi în proiecţiile anterioare ale Băncii Naţionale. Aceştia reprezintă, de asemenea, o sursă de posibile revizuiri în sens ascendent ale perspectivelor privind inflaţia.
Analiştii Erste spun că inflaţia anuală va atinge probabil 7,8% în iulie, pe măsură ce liberalizarea preţului la energia electrică nu va mai fi inclusă în baza statistică. O scădere suplimentară de 2 puncte procentuale ar trebui să urmeze în august, odată ce majorările impozitelor indirecte vor fi, la rândul lor, excluse din comparaţia anuală. Pe de altă parte, evoluţiile recente ale preţului petrolului Brent sugerează că preţurile globale ale combustibililor rămân o sursă importantă de incertitudine.
Deprecierea în continuare a leului rămâne un risc de creştere pentru perspectivele inflaţiei, deşi cursul EUR/RON s-a stabilizat, deocamdată, într-un nou interval de tranzacţionare, se mai arată în raport. ”În ciuda creşterii economice slabe, a încrederii consumatorilor care a atins cel mai scăzut nivel din 2011, a condiţiilor de pe piaţa muncii în deteriorare şi a creşterii salariilor reale profund negative, BNR va acorda probabil prioritate menţinerii credibilităţii sale în combaterea inflaţiei şi va menţine condiţiile monetare destul de restrictive. În prezent, considerăm că scenariul de bază este o recesiune în 2026, care s-ar putea adânci dacă rata de absorbţie a fondurilor PNRR va fi sub aşteptări.
Având în vedere datele de înaltă frecvenţă, se preconizează o îmbunătăţire relativ modestă faţă de trimestrul anterior în T2 2026”. Instabilitatea politică internă a adăugat un alt factor de incertitudine. Cu toate acestea, execuţia bugetară solidă din prima jumătate a anului, ipotezele realiste care stau la baza bugetului de stat pentru 2026 şi veniturile mai mari determinate de creşterea PIB-ului nominal legată de inflaţie oferă o anumită marjă de manevră pentru atingerea ţintei de deficit fiscal din acest an, de 6,2 % din PIB, spun analiştii băncii.
Prin urmare, este probabil ca ratingurile de credit suverane să rămână neschimbate în 2026. Cu toate acestea, traiectoria de consolidare fiscală convenită cu Comisia Europeană prevede o înăsprire suplimentară în 2027 şi în anii următori, menită să asigure realizarea unui excedent primar şi să inverseze tendinţa ascendentă a raportului datorie/PIB. ”Punerea în aplicare a acestui plan va necesita un angajament politic puternic, care s-ar putea să se fi slăbit în urma căderii guvernului.
Pe măsură ce se apropie anul electoral 2028, perspectivele privind continuarea ajustării fiscale se estompează, ceea ce ar putea, la rândul său, să necesite condiţii monetare mai stricte” Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cine începe să câştige teren pe piaţa românească a biscuiţilor de 500 mil.