Proiectul Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice cuprinde o serie de măsuri menite să prevină disfuncţionalitatea sistemului electroenergetic naţional şi perturbarea alimentării cu energie electrică în contextul situaţiilor de criză, aspect care contribuie la reducerea sau chiar la eliminarea costurilor economice de remediere, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Ministerul Energiei a transmis un apel, printr-o recomandare oficială, la consumatorii casnici, companii, instituții publice și prosumatori să contribuie, prin măsuri voluntare , la reducerea consumului de energie electrică în orele de vîrf de seara, până la finalul lunii Premierul și ministrul interimar al Energiei Ilie Bolojan a făcut apel la cetățeni, companii și instituții să reducă voluntar consumul de curent, și a anunțat că Guvernul lucrează la un mecanism de rezervă pentru limitarea consumului de energie, în contextul în care România se află, din 1 august, în stare de alertă după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificativă a debitelor Dunării.
Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1. 400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de pe Dunăre, o pondere de 10-15%, la nivel multianual. Și Transelectrica , operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, care are sub umbrela sa Dispecerul Energetic Național, a subliniat miercuri seara că actualele condiții excepționale generate de seceta severă afectează sistemul electroenergetic național dar și pe cele din regiune, într-o manieră fără precedent din perspectiva operării și a pus accent pe importanța continuării reducerii voluntare a consumului de energie pentru stabilitatea sistemului.
Impactul macroeconomic „Perturbarea funcționării sistemului național electroenergetic, precum şi întreruperea alimentării cu energie electrică poate avea consecințe negative din punct de vedere economic şi al costurilor pentru diversele categorii de consumatori, dar şi asupra infrastructurii energetice. De asemenea, restaurarea sistemului sau refacerea infrastructurii afectate de scenariile de risc identificate pentru România implică costuri pentru operatorul de transport şi de sistem (OTS), în cazul României, compania C. N.
Transelectrica, dar şi pentru operatorii de distribuție (OD) şi companiile de producere a energiei electrice”, se arată în nota de fundamentare cu referire la impactil macroeconomic. Din perspectiva distribuirii sarcinii costurilor economice, în proeict se precizează că operatorul de sistel și trasport, operatorii de distribușie și companiile de producere a energiei electrice au, printre altele, şi atribuția de a asigura restaurarea SEN şi remedierea defecțiunilor/ avariilor produse în rețeaua de transport. Măsuri planificate pentru prevenirea crizelor de energie electrică „Scopul proiectului de PPR este de a institui măsuri planificate sau care urmează să fie întreprinse la nivel naţional pentru prevenirea crizelor de energie electrică.
Acţiunile de pregătire pentru mitigarea riscurilor înscrise în proiectul de PPR au obiectivul de a asigura operarea în siguranţă a sistemului electroenergetic naţional şi furnizarea neîntreruptă cu energie electrică, aspecte care se reflectă printr-o protecţie sporită pentru siguranţa consumatorilor de energie, fie casnici sau noncasnici, precum şi pentru integritatea infrastructurilor energetice naţionale, conform notei de fundamentare. „Sublinem, pe această cale, rolul semnificativ al proiectului de PPR, care, în complementaritate cu alte planuri de intervenţie la nivel naţional, vizează consolidarea rezilienţie sistemului şi a securităţii în alimentarea cu energie electrică la nivel naţional, proces care implică o cooperare susţinută între instituțiile cu atribuţii în domeniu, operatorul de transport şi de sistem, operatorii de distribuţie şi alte entităţi relevante”, au transmis inițiatorii. Oficialii sublinaiză că proiectul de PPR a fost elaborat în conformitate cu cerinţele Regulamentului 941/2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE şi ale Metodologiei de identificare a scenariilor regionale de criză de energie electrică emisă de ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), în baza căreia au fost identificate scenariile de risc aplicabile României.
În acord cu Regulamentul 941/2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE, fiecare Stat Membru UE are obligaţia de a transmite Comisiei Europene un plan adoptat de pregătire pentru riscuri. Neconformarea cu această cerinţă atrage după sine declanşarea procedurii de infringement la adresa Statului Membru în cauză, cu suportarea consecinţelor legale şi pecuniare aferente. Conform prevederilor europene, autorităţile competente din Statele Membre actualizează planurile la fiecare patru ani, cu excepția cazului în care împrejurările justifică actualizări mai frecvente.
Comisia Europeană este organismul care evaluează Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice. De asemenea, în termen de trei luni de la încetarea crizei de energie electrică, autoritatea competentă a statului membru care a declarat criza de energie electrică furnizează Grupului de coordonare în domeniul energiei electrice și Comisiei un raport de evaluare ex post, după consultarea autorității de reglementare, în cazul în care aceasta nu coincide cu autoritatea competentă. Inițiatorii precizează că o primă variantă a fost publicată în dezbatere publică acum patru ani (11 iullie 2022), care a fost actualizată în noiembrie 2023 , iar proiectul de act normativ a fost postat , spre dezbatere publică, pe pagina de internet, a Minsterului Energiei din nou în ianuarie 2026.
Măsurile de salvgardare Anexa proiectului de HG, care se întinde pe peste 50 de pagini, cuprinde atât definirea situației de criză de energie electrică, cât și rolul și atribuțiilor autorităților. Capitolul care este cel mai relevant în contextul actual este cel privind stabilirea măsurilor de salvgardare cu caracter tehnic și a regulilor de aplicare a acestora în situațiile de criză apărute în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN). Măsurile de salvgardare înseamnă, în esență, un set de reglementări tehnice și comerciale care se iau pentru prevenirea sau limitarea efectelor unor situații de criză pe piața de energie precum și în cazul în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea sistemului.
Prin aplicarea măsurilor de salvgardare se urmărește menținerea echilibrului permanent între producţie, consum și schimburile transfrontaliere programate, prin creșterea producțieiși reducerea consumului intern de energie electrică. Reducerea consumului intern de energie electrică în situații de criză în funcționarea SEN se face în baza Normativului de limitări. Măsurile de salvgardare se aplică de către Operatorul de Transport și de Sistem (OTS) – care este Transelectrica, de către Operatorii de Distribuție (OD), de producătorii de energie electrică, de clienții finali de energie electrică racordați direct în stațiile electrice ale SEN și de către furnizorii de energie electrică.
Potrivit documentului, OTS determină probabilitatea apariției unei situații de criză în funcționarea SEN, în baza analizelor pe termen scurt (zile) și termen mediu (luni) a adecvanței SEN, utilizând cel puțin informațiile privind: stocurile de combustibili și condițiile de desfășurare a activităților economice pe care le asigură (industria extractivă, transport); starea Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale; volumul rezervelor de apă în lacurile de acumulare; disponibilitatea unităților de producere a energiei electrice; consumul de energie electrică la nivelul SEN sau la nivelul unei zone a SEN; disponibilitatea rețelei electrice transport (RET) și a rețelei electrice de distribuție (RED); condițiile meteorologice actuale și prognoza meteo pe termen scurt și mediu. „Cu cel puțin cinci zile înainte de instalarea unei situații de criză în funcționarea SEN, OTS întocmește și comunică Ministerului Energiei, în calitate de Autoritate Competentă și către ANRE, un raport privind iminența apariției unei situații de criză în funcționarea SEN, necesitatea promovării unei Hotărâri de Guvern în conformitate cu prevederile art. 5 și art.
6 lit. m) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru aplicarea măsurilor de salvgardare precizate mai jos în vederea prevenirii/limitării situației de criză, precum și perioada necesară aplicării acestora”, se arată în document.