KRASNOYARSK, RUSSIA - JUNE 16: A view of the production of silver granules and gold ingots in Krasnoyarsk, Russia on June 16, 2026. Krastsvetmet (Krasnoyarsk Non-Ferrous Metals Plant named after V.N. Gulidov) is one of the world's largest producers of eight precious metals and their products. It processes all types of mineral and secondary raw materials. Krastsvetmet's products meet international standards and are included in 'Good Delivery' lists (high delivery quality) on international markets. Alexander Manzyuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Potrivit unei analize publicate de Deutsche Welle , autoritățile de la Moscova folosesc o parte din rezervele de aur pentru a acoperi deficitul bugetar generat în principal de cheltuielile militare, însă experții susțin că situația nu indică, deocamdată, o criză financiară iminentă. Rezervele de aur au scăzut la cel mai redus nivel din perioada războiului Datele publicate de Banca Centrală a Rusiei arată că, la începutul lunii iulie, rezervele de aur ale țării se ridicau la 73,4 milioane de uncii troy, echivalentul a aproximativ 2.

282 de tone metrice. Față de începutul anului, stocurile s-au redus cu aproximativ 43,5 tone, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat după declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Pe fondul cotațiilor ridicate ale aurului din prima parte a anului, Moscova ar fi obținut peste 5 miliarde de dolari din aceste vânzări, potrivit estimărilor citate de Deutsche Welle.

Cheltuielile pentru război pun presiune pe buget Analiștii consultați de publicația germană explică faptul că principala cauză a vânzării rezervelor de aur este creșterea accelerată a cheltuielilor publice, în special a celor destinate sectorului apărării. Potrivit informațiilor citate în analiză, bugetul apărării al Federației Ruse s-a majorat de peste patru ori comparativ cu nivelul din 2021, iar Ministerul rus al Finanțelor ar fi avertizat că depășirile de cheltuieli ar putea ajunge la aproximativ 28 de miliarde de dolari în 2026, tendință care ar urma să continue și în următorii ani. Economiștii: nu este o „vânzare de panică” Specialiștii citați de Deutsche Welle susțin însă că reducerea rezervelor de aur nu trebuie interpretată ca un semnal că Rusia se confruntă cu un colaps financiar.

Analistul Chris Weafer afirmă că aurul vândut provine în principal din Fondul Național de Bunăstare, și nu din rezervele administrate direct de banca centrală. În opinia sa, utilizarea acestor active lichide este tocmai rolul unui fond suveran, creat pentru a acoperi perioadele dificile din punct de vedere economic. Un alt argument invocat este faptul că Rusia se numără printre cei mai mari producători de aur din lume, ceea ce îi permite să refacă relativ rapid stocurile prin achiziții de la producătorii interni.

Petrolul rămâne factorul decisiv Potrivit economistei Elina Ribakova, capacitatea Moscovei de a susține cheltuielile generate de războiul din Ucraina depinde în continuare în mare măsură de veniturile obținute din exporturile de petrol și gaze naturale. În prezent, prețurile mai ridicate ale petrolului au contribuit la compensarea unei părți din presiunile bugetare, însă o eventuală scădere semnificativă a cotațiilor ar putea crea dificultăți economice serioase pentru Rusia. Experții nu văd o criză financiară pe termen scurt Deși economia rusă este afectată de sancțiunile occidentale și de costurile războiului, analiștii apreciază că autoritățile de la Moscova vor putea continua să finanțeze conflictul în perioada următoare, inclusiv prin reducerea altor cheltuieli bugetare.

În același timp, aceștia avertizează că orientarea economiei către efortul de război produce dezechilibre structurale, care ar putea afecta perspectivele de dezvoltare ale Rusiei pe termen lung și ar putea îngreuna revenirea la o economie normală după încheierea conflictului.

By Redacția Ziaro

Echipa editorială Ziaro.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *