Joseph Kabila, care a condus Republica Democrată Congo timp de aproape două decenii, este acum asociat de autoritățile de la Kinshasa cu rebeliunea din estul țării. Pentru un fost șef de stat, trecerea în tabăra celor care contestă prin arme puterea centrală este un episod rar și cu miză politică uriașă pentru una dintre cele mai instabile regiuni ale Africii.
Kabila a ajuns la conducerea țării în 2001, după asasinarea tatălui său, Laurent-Désiré Kabila, și a rămas la putere până în 2019. Mandatul său a fost marcat de război și de dispute privind alegerile, iar plecarea de la șefia statului a venit abia după un scrutin contestat, câștigat de Félix Tshisekedi. Predarea puterii a fost prezentată atunci drept prima tranziție pașnică din istoria țării, dar relația dintre cei doi a degradat rapid.
Ruptura s-a adâncit pe fondul ofensivei rebelilor din estul Congoului, unde gruparea M23 și coaliția politico-militară din jurul ei controlează orașe importante, între care Goma. Kinshasa îl acuză pe Kabila de legături cu această mișcare, iar justiția militară l-a condamnat în lipsă, un semn că disputa a trecut din zona rivalității politice în cea a confruntării deschise. Rămâne de văzut cât din această acuzație ține de probe și cât de calculul unui regim aflat sub presiune militară.
Miza depășește destinul unui singur om. Dacă un fost președinte se alătură unei insurgențe, rebeliunea câștigă legitimitate politică și o figură cu rețele în armată și în provinciile din est, iar puterea de la Kinshasa se confruntă cu o opoziție pe care nu o mai poate trata doar ca pe o problemă de securitate. Eforturile de mediere regională, care s-au lovit deja de neîncredere reciprocă, devin astfel și mai dificile.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original