Guvernul caută o formulă de eșalonare pentru plata restanțelor de peste 5 miliarde de lei datorate magistraților, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 15 octombrie 2026, recursul autorităților într-un proces cu drepturi salariale rezultate din majorări acordate retroactiv. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că vrea o soluție „în cel mai scurt timp”, care să nu producă perturbări în buget.
Decizia instanței supreme este definitivă. Ea menține hotărârea Curții de Apel București din 5 mai, prin care statul este obligat să achite aceste drepturi, inclusiv prin ajustări bugetare. Procesul a fost intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor, iar recursul lor a fost respins.
Nazare a vorbit despre o sumă „foarte mare” și despre o obligație care nu poate fi ocolită. Mizează pe dialog „la cel mai înalt nivel, la nivelul primului-ministru”, dar și pe sprijinul tehnic al ministerului. Varianta pe care o conturează este eșalonarea: sumele să fie plătite pe etape, astfel încât echilibrul bugetar să nu fie afectat.
Și premierul a recunoscut miza, într-un interviu pentru Observator Antena 1. „Nu vă ascund că aceasta pune o presiune suplimentară pe buget”, a spus acesta, adăugând că unul dintre primele lucruri pe care le va face este să-i invite la discuții pe toți cei implicați în această decizie, pentru a vedea ce soluții există.
Miza se vede din ambele părți. Pentru buget, 5 miliarde de lei reprezintă o cheltuială neplanificată, care apasă într-un moment în care presiunea asupra finanțelor publice este deja recunoscută chiar de oficiali. Pentru magistrați, hotărârea definitivă schimbă natura discuției: nu se mai negociază dacă banii se plătesc, ci în ce ritm. Calendarul eșalonării și acceptul părților rămân, deocamdată, necunoscute.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original
