România primește, de patru ani la rând, mai multe persoane decât pierde prin emigrare. Între 2022 și 2025, soldul migratoriu pozitiv a adus în țară aproape 280.000 de locuitori în plus, arată o analiză a Monitorului Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, construită pe date oficiale. Cifrele, publicate vineri, 30 octombrie 2026, contrazic imaginea clasică a unei țări din care se pleacă în masă.
Datele Institutului Național de Statistică arată că în fiecare dintre ultimii patru ani au fost mai multe persoane care s-au stabilit în România pentru peste 12 luni decât cele care au plecat. Soldul a fost de 97.114 persoane în 2022, de 66.065 în 2023, de 48.716 în 2024 și de 66.920 în 2025. Se vede o scădere puternică după 2022, urmată de o revenire anul trecut.
Trebuie spus că „imigranți” nu înseamnă doar străini. Conform datelor Eurostat citate în analiză, din cei 287.000 de imigranți de lungă durată înregistrați în 2024, aproximativ două treimi, adică 184.700, erau români care s-au întors acasă. Cetățenii ucraineni, veniți pe fondul războiului din țara vecină, au reprezentat în același an circa 13% din total. Dintre comunitățile mai mari au făcut parte și cea din Nepal, cu aproximativ 15.000 de persoane, și cea din Sri Lanka, cu circa 7.000.
Contează și ce nu spun cifrele. Un sold pozitiv nu înseamnă că ritmul plecărilor a scăzut dramatic, ci că fluxul de intrări, alimentat de reveniri și de forță de muncă adusă din Asia, îl depășește. Pentru angajatori, inclusiv cei din Transilvania și din județul Cluj, unde piața muncii duce de ani buni lipsă de personal, această combinație poate fi o supapă, dar și o provocare de integrare pe care autoritățile locale abia încep să și-o asume.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original