Laura Codruța Kovesi pleacă de la conducerea Parchetului European (EPPO) după șapte ani, iar ultimul ei mesaj public ca șefă a instituției este un avertisment: independența EPPO e principala miză a perioadei următoare. De la 1 noiembrie 2026, funcția este preluată de procurorul german Andres Ritter, care a fost adjunctul lui Kovesi între 2019 și 2026.
Într-un interviu acordat în ultimele zile publicației „Politico”, Kovesi spune că i-a ascultat pe toți candidații la succesiune și că a fost îngrijorată. Unul dintre ei vorbea despre „normalizarea” EPPO, iar un altul despre menținerea unei „distanțe egale” între Parchet și partidele politice. „Pentru o persoană ca mine, care a crescut în timpul comunismului, o astfel de afirmație este extrem de îngrijorătoare”, a spus ea, întrebând cum ar putea fi compatibilă o asemenea abordare cu o instituție independentă. Succesorul ei va avea de menținut „independența și credibilitatea instituției”, a adăugat Kovesi.
Ritter a fost desemnat în martie de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, pentru un mandat de șapte ani, până în octombrie 2033. A fost contracandidatul lui Kovesi la numirea din 2019, iar apoi i-a fost adjunct.
Kovesi a vorbit și despre presiunile asupra instituției. Cea mai flagrantă tentativă de intimidare a avut loc, spune ea, în Grecia, în disputa privind reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați. Revizuirea regulamentului EPPO va fi, în opinia ei, următoarea mare provocare și va arăta „cine este un adevărat susținător al unui sistem judiciar independent”. O „surpriză” a venit dinspre Polonia: statul s-a înțeles cu EPPO asupra a 24 de procurori europeni delegați, dar în prezent sunt doar 15. Din acest motiv, spune Kovesi, credibilitatea Parchetului European este pusă în joc.
Potrivit sursei, Kovesi nu a vrut să discute despre dosarul achiziției de vaccinuri Pfizer, aflat în instrumentarea EPPO și care o vizează pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Nici despre planurile ei de după mandat nu a spus nimic. Revenirea în magistratura din România pare exclusă, iar politica sau avocatura rămân, deocamdată, simple ipoteze.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original