Gary Marcus, profesor emerit la New York University (NYU) şi cercetător în domeniul inteligenţei artificiale, afirmă că giganţii tehnologici îşi revizuiesc constant în sus cheltuielile de capital, iar sumele au ajuns la niveluri exorbitante, posibil nejustificate. Totodată, el avertizează asupra riscurilor pe care febra AI le prezintă pentru investitori, subliniind că companiile nu vor ajunge la aşteptările investitorilor.
„Bănuiesc că acţiunile, dar şi reputaţia OpenAI, vor scădea şi mai mult. Oricum, este deja clar că (companiile – n. red.
) nu vor atinge altitudinea la care speră atâţia oameni”, spune Marcus. Afirmaţiile cercetătorului vin în contextul în care analiştii se aşteaptă ca cheltuielile companiilor din sectorul inteligenţei artificiale să ajungă la aproximativ 750 de miliarde de dolari anul acesta, cu estimări de peste 1,2 trilioane de dolari pentru 2027, conform Goldman Sachs. Pentru comparaţie, Proiectul Manhattan, care a dus la crearea primelor arme nucleare, a costat în jur de 35 de miliarde de dolari, sumă ajustată la preţurile actuale.
„Amazon, Google, Microsoft şi Meta cheltuiesc, în total, mai mulţi bani în fiecare lună decât a costat Proiectul Manhattan”, a afirmat Marcus. El adaugă: „De peste 12 ori mai mult decât Proiectul Manhattan, în fiecare an! ” Totuşi, conducerea giganţilor tehnologici justifică investiţiile de miliarde de dolari ca fiind un cost necesar pentru a evita rămânerea în urmă în cursa către superinteligenţa artificială, chiar dacă, în prezent, unele companii înregistrează un flux de numerar negativ, iar cererea viitoare pentru inteligenţa artificială nu poate fi estimată cu certitudine.
„Niciuna dintre ele nu obţine profit major din inteligenţa artificială”, spune profesorul de la NYU. „Niciuna nu dispune de un avantaj tehnologic defensiv, iar un război al preţurilor este inevitabil. în plus, puţini dintre clienţii lor obţin randamente semnificative ale investiţiei”, a adăugat Marcus.
în cele din urmă, temerile investitorilor se confirmă în unele situaţii: The Wall Street Journal a relatat că OpenAI a ratat câteva obiective-cheie privind veniturile şi creşterea numărului de utilizatori anul trecut. Astfel, acţiunile din sectorul tehnologic au scăzut brusc în timpul şedinţei de tranzacţionare, pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind o posibilă încetinire a cererii. Indicele Nasdaq 100 înregistrează o scădere de 8% faţă de maximul ultimelor şase luni, atins la începutul lunii iunie, iar S&P 500 prezintă o scădere de 1,5 puncte procentuale faţă de acelaşi reper.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ANCPI a pus în discuţie înlocuirea protecţiilor „fragmentate şi învechite“ împotriva atacurilor cibernetice din vara anului 2025, dar o licitaţie de 25 mil. lei menită să rezolve problemele a fost lansată doar la 17 zile după atacul din iulie 2026, care încă menţine instituţia blocată Bursă. Tu ştii ce fac banii tăi de pensie privată?
Doar 1. 840 din cei 56. 200 de români intraţi în Pilonul II în primul trimestru şi-au ales singuri fondul de pensii, restul fiind repartizaţi aleatoriu Bursă.
Ultima oară când Bursa de Valori a câştigat mai mult ca acum într-un interval de 12 luni, adică 80%, a fost în 2005: atunci BET a urcat cu 140% De unde ne îmbrăcăm. Cât vând de fapt marile platforme chinezeşti de comerţ online Temu, Shein şi AliExpress în România? Importul de haine din China merge spre 330 mil.
euro Exporturile de îngheţată s-au dublat în ultimii doi ani World Mediatrans din Timiş: Ne dezvoltăm în Tunisia, Maroc şi Algeria, unde facem transport de componente auto Unii consumatori, industriali sau de talie mai mică, încep să anunţe măsuri voluntare de economisire a energiei. „Impactul combinat poate fi semnificativ. Responsabilitatea nu e ceva abstract.
“ Cine continuă să facă risipă?