Liderul opoziției poloneze, Jarosław Kaczyński, nu exclude ieșirea Poloniei din Uniunea Europeană, dacă încercarea de a reforma blocul comunitar eșuează. Fostul premier și șeful partidului Lege și Justiție (PiS) a cerut desființarea Comisiei Europene și negocierea unui nou tratat între statele membre, iar declarațiile sale au readus în prim-plan, la Varșovia, subiectul „Polexit”.
Kaczyński a amintit că tratatele europene prevăd un mecanism prin care un stat poate părăsi Uniunea și a spus că primul pas ar trebui să fie deschiderea unor negocieri. A recunoscut că o asemenea cale ar fi dificilă și riscantă, dar a argumentat că situația actuală ar justifica-o dacă nicio altă soluție nu dă rezultate. În opinia lui, raportul de forțe politice din Europa începe să se schimbe în favoarea formațiunilor apropiate de ideile PiS.
Reacția premierului Donald Tusk, ferm susținător al apartenenței la UE, a venit imediat. El a citit declarațiile lui Kaczyński drept un semnal că opoziția ar putea pregăti terenul pentru negocieri privind ieșirea țării din blocul comunitar. Tusk a spus că miza confruntării politice de acum include chiar menținerea Poloniei în Uniune și a promis că se va opune acestui scenariu.
Disputa nu are, deocamdată, nicio consecință juridică: Varșovia nu a declanșat procedura de retragere, iar discuția rămâne una politică. Ea vine însă la cumpătul alegerilor parlamentare din 2027, iar tabăra lui Tusk acuză opoziția conservatoare că flirtează cu electoratul formațiunilor eurosceptice. Tensiunile dintre cele două tabere s-au accentuat în ultimele luni.
PiS a guvernat între 2015 și 2023, o perioadă marcată de dispute repetate cu Bruxelles-ul, în special pe reformele din justiție, pe care instituțiile europene le-au contestat din perspectiva statului de drept. Partidul susține de multă vreme o Uniune în care statele naționale să aibă mai multă autonomie. Cifrele arată însă că ideea unei ieșiri rămâne departe de preferințele majorității: un sondaj CBOS din februarie 2026 indica 82% dintre polonezi în favoarea apartenenței la UE, față de 14% împotrivă.
Sursă text și foto: Contează — articolul original