Ministerul Finanțelor a publicat joi, 29 octombrie 2026, proiectul de rectificare bugetară, care păstrează ținta de deficit cash de 6,2% din PIB, dar mută bani între capitole: mai mult pentru dobânzi, pensii și asistență socială, mai puțin pentru proiecte europene care nu avansează. În cifre nominale, deficitul bugetului general consolidat crește cu 3,5 miliarde lei, până la 130,3 miliarde lei, pentru că PIB-ul nominal a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza ultimelor date ale INS.
Proiectul de ordonanță de urgență, împreună cu nota de fundamentare și anexele, se găsește pe site-ul MFP, la secțiunea Transparență decizională, conform Legii nr. 52/2003. Ministerul a cerut avizul Consiliului Fiscal, iar documentul urmează să fie discutat în Comisia de Dialog Social și cu structurile asociative ale administrațiilor locale, înainte să ajungă pe masa Guvernului. Observațiile pot fi trimise în cadrul procedurii de transparență decizională.
Pe hârtie, execuția bugetară arată mai bine decât anul trecut: primele nouă luni din 2026 s-au încheiat cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Per sold, veniturile bugetului general consolidat scad totuși cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei. Asta înseamnă că ținta de 6,2% nu se mai sprijină pe încasări mai mari, ci pe tăieri și realocări.
La venituri, prognoza a fost refăcută după încasările efective. Peste program au venit TVA (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende de la persoane juridice (+0,95 miliarde lei) și taxele specifice din sectorul bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate (+1,71 miliarde lei). Sub program s-au situat accizele (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (−4,58 miliarde lei), pe fondul ritmului lent de execuție a proiectelor.
Cheltuielile suplimentare acoperă, potrivit MFP, obligații certe până la finalul anului: dobânzile la datoria publică (+3,5 miliarde lei), transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat (+3,47 miliarde lei), asistența socială (+0,72 miliarde lei) și drepturile de personal. Banii vin în principal din sumele care nu vor mai fi folosite în 2026: proiectele cu fonduri externe nerambursabile și grad redus de execuție pierd 5,24 miliarde lei la bugetul de stat, din care 4,99 miliarde lei din rezerva de la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, constituită pentru cazul în care fondurile europene ar fi indisponibile temporar. Alte 1,14 miliarde lei vin din subvenții, la care se adaugă alte transferuri și cheltuieli de capital. Rectificarea aplică și mecanismul din art. 21 alin. (5) al Legii finanțelor publice nr. 500/2002.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original