Un pacient din România așteaptă, în medie, 1.201 de zile după autorizarea europeană a unui medicament inovator până să îl poată primi prin sistemul public, adică peste trei ani. Cifra din raportul Patients W.A.I.T. 2025 plasează țara pe ultimul loc dintre cele 36 de state analizate, în timp ce în Germania același drum durează doar 56 de zile. Datele au fost publicate de Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA).
Problema a fost discutată și cu Emer Cooke, directoarea executivă a Agenției Europene a Medicamentului (EMA). Aceasta a subliniat că statele membre trebuie să coopereze pentru a reduce inegalitățile de acces și a explicat că reforma legislației farmaceutice europene include măsuri prin care companiile să fie încurajate să ceară rambursarea medicamentelor în toate țările Uniunii. Scopul este ca terapiile aprobate la nivel european să ajungă mai repede la pacienți.
Decalajul se explică prin faptul că autorizarea europeană nu înseamnă și disponibilitate imediată. Fiecare stat își parcurge propriile etape: evaluarea tehnologiilor medicale, stabilirea prețului, negocierea cu producătorul și includerea pe listele de medicamente compensate. Cooke a precizat că EMA evaluează științific calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentelor, dar deciziile de finanțare și rambursare aparțin, în principal, autorităților naționale. Practic, termenul pierdut nu se adună la Bruxelles, ci în procedurile și bugetele de acasă.
Cifrele prezentate în mai 2026 de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) conturează aceeași imagine. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare autorizate european în perioada 2021–2024, doar 28 erau compensate în România la începutul acestui an. La oncologie, țara compensa aproximativ 20% dintre tratamentele inovatoare aprobate, față de o medie europeană de 51%. Și în cazul bolilor rare situația era similară, cu 13 medicamente accesibile din cele 66 autorizate.
Pentru bolnavii de cancer, cei cu boli rare sau cu afecțiuni cronice severe, timpul contează direct. Organizațiile de profil avertizează că accesul tardiv poate duce la agravarea bolii, la mai multe spitalizări și la o calitate a vieții mai scăzută. Raportul readuce astfel în discuție finanțarea sănătății și felul în care funcționează procedurile naționale de acces la tratamente.
Sursă text și foto: Radio Someș — articolul original