România a avut în 2025 aproximativ 145.000 de nașteri, cel mai scăzut număr din ultimul secol. Cifra confirmă o tendință de care demografii avertizează de ani buni: tot mai multe cupluri amână primul copil, se opresc la unul singur sau renunță de tot la ideea de a deveni părinți, pe fondul costurilor ridicate și al nesiguranței financiare.
Motivele se repetă în poveștile celor întrebați. Carmen, în vârstă de 39 de ani, are o fetiță de 9 ani și spune că banii au cântărit decisiv în alegerea de a nu mai face un al doilea copil. Doar educația îi costa aproximativ 2.400 de lei, iar ea a ales să se concentreze mai întâi pe carieră: și-a născut fiica la 30 de ani, în timp ce mama ei avea doar 19 când a adus pe lume prima fiică. Ioana, tot mamă la 30 de ani, are același răspuns. Pe lângă cheltuieli, ea invocă lipsa certitudinii că locul de muncă va exista și mâine, și poimâine, și spune că pentru a crește copii echilibrați și responsabili ai nevoie de mai multe resurse.
Scăderea natalității nu este o particularitate românească, ea se vede în toată Europa. Datele Eurostat despre fertilitate arată însă că România are propriile vulnerabilități. Printre zonele cu cele mai mici rate se numără București, Cluj, Gorj, Mehedinți și Ilfov. Rata fertilității măsoară numărul mediu de copii pe care i-ar avea o femeie de-a lungul vieții fertile, dacă ratele specifice fiecărei vârste ar rămâne neschimbate.
Din cabinetele de fertilitate se vede aceeași schimbare de mentalitate. Chadi Muheidli, specialist în fertilitate, spune că programul național de fertilizare in vitro a fost prelungit față de anii trecuți, dar fondurile alocate nu s-au epuizat anul acesta și nu se vor epuiza până la finalul lui. În opinia lui, „lumea nu mai vrea să facă copii”. Faptul că banii există, dar cererea nu îi consumă, sugerează că problema nu ține doar de accesul la tratamente, ci de decizia mai largă de a face sau nu o familie.
Pe termen lung, miza este economică. Mai puțini tineri înseamnă mai puțini angajați, încasări mai mici din taxe și contribuții și o presiune crescută asupra sistemelor de pensii și de sănătate. Sociologii avertizează că micșorarea populației active ar putea deveni o problemă majoră în următoarele două-trei decenii, dacă tendința actuală se menține. Ei adaugă un factor aparte pentru România: o parte importantă din populația fertilă a plecat din țară, iar copiii acestor oameni se nasc și cresc în alte state, nu apar în statisticile de aici.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original