Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată � China Stringer Network /Cât trebuie să dureze somnul de după-amiază E puțin trecut de ora două după-amiaza, iar concentrarea începe să te lase. Ecranul devine tot mai greu de urmărit, gândurile o iau razna, iar corpul îți transmite clar că ar avea nevoie de o pauză scurtă.
Somnul de după-amiază este adesea asociat cu copiii sau cu vârstnicii, dar un pui de somn scurt, bine cronometrat, poate fi o metodă eficientă de a-ți recăpăta energia și concentrarea — cu o singură condiție: să respecți durata conformă. Somnolența de la ora prânzului nu are legătură doar cu masa copioasă de la amiază, ci este un fenomen fiziologic: organismul urmează un ritm circadian de aproximativ 24 de ore, în care la începutul după-amiezii are loc atât o scădere a vigilenței, cât și o creștere naturală a somnolenței. Un somn scurt reduce senzația de oboseală și îmbunătățește temporar atenția, dispoziția și unele abilități cognitive, iar efectele pot dura, conform unei analize a mai multor studii, aproximativ două ore după trezire.
Important de reținut: siesta nu înlocuiește somnul de noapte. Dacă simți nevoia constantă de a dormi două ore în fiecare după-amiază, corpul tău nu cere neapărat un moft, ci ar putea semnala o lipsă cronică de somn sau o altă problemă de sănătate. 10-20 de minute — resetarea cea mai rapidă.
Pentru majoritatea oamenilor, aceasta este durata cea mai practică. Un somn scurt acoperă, de regulă, doar etapele mai ușoare ale somnului, așa că te trezești relativ repede și fără senzația că te-a smuls cineva din somn profund. Cercetările arată că un pui de somn de 5-15 minute are efect aproape imediat, cu beneficii care pot dura între una și trei ore.
Este alegerea ideală înainte de o întâlnire, un drum cu mașina sau orice sarcină care cere concentrare rapidă. 30 de minute — util, dar cu risc de trezire „înceoșată”. O jumătate de oră de odihnă sună ideal, dar te poate prinde exact în tranziția spre etapele mai profunde ale somnului.
Rezultatul este inerția de somn — confuzie temporară, gândire mai lentă și o dorință puternică de a arunca alarma pe geam. Un studiu care a comparat somnul de 10, 30 și 60 de minute a găsit o scădere temporară a vitezei de reacție după 30 și 60 de minute, efect care dispare la circa 30 de minute după trezire; în schimb, somnul de 30 de minute a avut beneficii pentru memorarea informațiilor noi. Dacă alegi această variantă, lasă-ți puțin timp înainte de a te urca la volan sau de a lua o decizie importantă.
60 de minute — odihnă mai profundă, revenire mai lentă. O oră de somn poate include mai mult somn profund și aduce o stare de vigilență mai îndelungată, dar și o probabilitate mult mai mare de inerție de somn la trezire. E o variantă conformă mai degrabă după o noapte scurtă sau pentru cei care lucrează în ture, nu ca soluție zilnică.
90 de minute — aproape un ciclu complet de somn, dar nu o formulă magică. Se spune adesea că 90 de minute reprezintă un ciclu complet de somn, dar în realitate durata ciclurilor variază de la o persoană la alta, așa că o alarmă setată exact la o oră și jumătate nu garantează trezirea în faza ideală. Un somn mai lung poate include atât somn profund, cât și REM, fiind util în cazuri de privare accentuată de somn, pentru învățare sau recuperare sportivă — dar necesită mai mult timp și poate îngreuna adormirea de seară, mai ales dacă îl amâni spre finalul după-amiezii.
Prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie, confirmă acest prag: la adulți, siesta nu ar trebui să depășească 20-30 de minute pentru a fi cu adevărat odihnitoare, pentru că după 30-60 de minute organismul intră în somn profund, din care trezirea este mult mai dificilă — poți rămâne amețit chiar și o oră după ce te-ai trezit.
Studii ample, printre care unul realizat pe aproape 379.