Statul român are de gestionat aproape șase miliarde de lei în plăți întârziate sau nefacturate către constructori, a declarat miercuri, 28 octombrie 2026, Remus Lăpușan. Potrivit acestuia, este vorba despre circa 2,5 miliarde de lei pentru lucrări deja executate, dar încă nefacturate, 1,2 miliarde de lei în facturi restante pe PNRR și 2,4 miliarde de lei rămase în sold prin Programul „Anghel Saligny”. Aceste sume, spune el, arată presiunea acumulată asupra investițiilor publice.
Lăpușan leagă problema de situația generală a finanțelor țării. El invocă datele Eurostat, conform cărora România ar fi avut în al doilea trimestru din 2026 un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană în acea perioadă. La aceasta se adaugă obligațiile din litigiile privind drepturile salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. „Nu putem construi echilibrul bugetar doar prin amânarea unor plăți, prin încetinirea investițiilor sau prin transferarea presiunii către autoritățile locale, firme și cetățeni”, a spus el.
Miza este una concretă pentru mediul de afaceri: firmele care lucrează pentru stat depind de banii primiți la termen ca să-și plătească angajații, furnizorii și creditele. „O firmă care își plătește la timp salariile, furnizorii, taxele și creditele nu poate fi pusă să aștepte luni întregi banii pe care îi are de primit de la stat”, a afirmat Lăpușan. Programul de guvernare ar trebui, în opinia lui, să pună accent pe reindustrializare, producția românească, finanțarea IMM-urilor și reducerea birocrației. În sănătate, el indică drept priorități finanțarea predictibilă a spitalelor, accesul la tratamente, prevenția și investițiile în infrastructura medicală.
Lăpușan recunoaște că unele blocaje au început să fie depășite, inclusiv prin reluarea plăților pentru lucrări finanțate prin programele Ministerului Dezvoltării. Problemele rămân însă importante și cer măsuri concrete. „România are nevoie de disciplină financiară, dar are în aceeași măsură nevoie de creștere economică. Cele două nu se exclud”, a spus el.
Cifrele vin de la unul dintre actorii implicați în noua etapă de guvernare, așa că trebuie citite și ca poziționare politică: descrierea moștenirii financiare precede, de obicei, deciziile bugetare nepopulare. Lăpușan o spune pe față: „Situația pe care am preluat-o trebuie cunoscută și spusă corect, însă adevărata măsură a acestei guvernări va fi dată de ceea ce reușim să rezolvăm de aici înainte.” Investițiile trebuie să meargă înainte, a adăugat el, iar fiecare decizie bugetară să țină cont de efectele asupra oamenilor.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original