Guvernele Ciolacu, Bolojan și Niculescu comunică deficitul bugetar doar după metoda cash, fără cifra calculată conform standardului european ESA, cea pe baza căreia Bruxelles-ul evaluează România. Acuzația îi aparține lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, care susține că diferența dintre cele două metode a depășit 28 de miliarde de lei în primul semestru din 2026. Miza e una de transparență: cifrele prezentate public arată un deficit mult mai mic decât cel urmărit de instituțiile europene.
Pentru primele șase luni, senatorul pune față în față un deficit de 41 de miliarde de lei în sistemul cash și o estimare de peste 69 de miliarde de lei, calculată pe datele trimestriale Eurostat. Peiu spune că diferența ar reprezenta obligații de plată înregistrate, dar neachitate la momentul raportării cash. Cere totodată explicații Ministerului Finanțelor, care a anunțat un deficit de aproximativ 78,3 miliarde de lei la nouă luni, fără o cifră comparabilă după metodologia europeană.
Distincția nu e o simplă chestiune tehnică. Execuția cash consemnează încasările și plățile efective. Metodologia ESA urmărește momentul în care apar obligațiile economice și veniturile, cu ajustări pentru creanțe, datorii, dobânzi, fonduri europene și alte operațiuni. O factură neplătită încă nu apare în cash, dar apare în ESA. Tocmai deficitul ESA stă la baza monitorizării procedurii de deficit excesiv în care se află România.
Datele Eurostat arată un deficit de 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru din 2026 și de 7,8% în al doilea, pe seria neajustată sezonier. România a încheiat 2025 cu un deficit ESA de 7,8% din PIB, potrivit cifrelor publicate de Eurostat în octombrie 2026.
Ministerul Finanțelor prezintă o imagine mai favorabilă pe execuția cash. După șapte luni, deficitul era de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, cu 28,36 miliarde mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când ajunsese la 76,44 miliarde de lei. Veniturile au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale cu 2,9%. Doar dobânzile au costat 40,12 miliarde de lei în aceste șapte luni.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original