România a avut în 2024 cea mai abruptă scădere a fertilității din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat: rata a coborât de la 1,54 la 1,39 copii pentru fiecare femeie, adică aproape 10% într-un singur an. Cifra o plasează cu circa o treime sub pragul de 2,1, necesar pentru ca o generație să fie înlocuită natural, fără aport din migrație.
Tendința nu este una exclusiv românească. La nivelul UE, rata a ajuns la 1,34 copii pentru fiecare femeie, cel mai scăzut nivel din seria statistică începută în 2001. Scăderea a fost înregistrată în 24 dintre cele 27 de state membre, două țări au rămas pe loc, iar Slovenia a fost singura cu o creștere, și aceea ușoară. Bulgaria are cea mai ridicată valoare, de 1,72, iar Malta cea mai redusă, de 1,01. În 2024 s-au născut în Uniune 3,55 milioane de copii, față de 6,8 milioane în 1964.
Trebuie spus ce măsoară, de fapt, indicatorul. Rata totală a fertilității nu înseamnă numărul mediu de copii dintr-o familie, ci o estimare a câți copii ar avea o femeie pe parcursul vieții, dacă ratele specifice fiecărei grupe de vârstă ar rămâne cele din anul analizat. Este, așadar, o fotografie a unui an, nu o predicție.
Efectele unei fertilități scăzute pe termen lung se văd în structura populației: mai puțini elevi, mai puțini tineri care intră pe piața muncii și o presiune mai mare asupra sistemelor de pensii și de sănătate. Mai este și o schimbare de calendar: vârsta medie la prima naștere a ajuns în UE la 29,9 ani, iar amânarea reduce timpul rămas pentru un al doilea sau al treilea copil.
Explicația nu e una singură. Se suprapun costul locuințelor, nesiguranța veniturilor, accesul limitat la creșe, migrația și amânarea întemeierii unei familii. Datele pentru România descriu situația anului 2024 și nu arată un parcurs demografic inevitabil, dar arată cât de repede se poate schimba tabloul și cât de ușor se pot transmite consecințele de la o generație la alta.
Sursă text și foto: Ziarul Clujean — articolul original