Nouă dintre cele 91 de comune din Bihor au sub 1.500 de locuitori și ar putea fi atinse de reforma administrativă pe care PSD vrea s-o impună înainte de alegerile locale din 2028. Datele provin de la Recensământul din 2021, iar cea mai mică unitate din județ este Șinteu, cu doar 996 de locuitori, singura care coboară sub pragul de o mie. Nimic nu este însă decis: nu există încă o listă de comune vizate și nici criterii stabilite prin lege.
Discuția a revenit în prim-plan luni, 26 octombrie 2026, când președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul vrea să promoveze comasarea localităților mici. Liderul social-democrat își dorește ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pe acest subiect până în martie 2027. La nivel național, 429 de unități administrativ-teritoriale se încadrează în centralizarea privind localitățile mici. Pragul de 1.500 de locuitori a fost invocat mai ales în legătură cu comasările voluntare, nu cu desființarea automată a primăriilor.
În Bihor, pe lângă Șinteu, sub acest prag se află Boianu Mare (1.028 de locuitori), Criștioru de Jos (1.154), Spinuș (1.166), Sâmbăta (1.267), Viișoara (1.269), Căpâlna (1.282), Pocola (1.395) și Lazuri de Beiuș (1.487), aceasta din urmă la doar 13 persoane de limită. Împreună, cele nouă comune însumau 11.044 de locuitori, adică o medie de aproximativ 1.227 pe comună, și reprezintă circa 9,9% din totalul comunelor județului.
Proporția e mult mai mică decât în județe precum Hunedoara, Alba sau Cluj, dar întrebările sunt aceleași: cât costă o administrație completă într-o localitate cu populație redusă și cât din buget se duce pe funcționare, nu pe investiții. O primărie are de gestionat patrimoniul, taxele și impozitele, drumurile și serviciile sociale, indiferent câți oameni locuiesc în comună. Argumentul economic al comasării stă tocmai aici, în reducerea numărului de primari, consilii locale și aparate administrative.
Contraargumentul este distanța. O eventuală unire ar trebui să țină cont de cât ar avea de parcurs locuitorii pentru a ajunge la sediul noii administrații, mai ales în zonele de deal și de munte, cu drumuri dificile și transport public rar. Ce rămâne de văzut este dacă pragul demografic va fi singurul criteriu sau dacă proiectul va lua în calcul și veniturile proprii, accesibilitatea și capacitatea reală a comunelor de a-și finanța serviciile.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original